Virusul Nipah: Amenințarea care a alarmat aeroporturile asiatice și implicațiile pentru România
Virusul Nipah, un agent patogen extrem de periculos care poate provoca boli grave la oameni și animale, a determinat autoritățile din Asia să intensifice măsurile de prevenție. Deși focarele recente au fost semnalate în India și Bangladesh, specialiștii subliniază că riscul pentru România rămâne redus; însă, supravegherea sănătății publice și prevenția strictă sunt esențiale.
Thailanda a început să efectueze screening pentru pasagerii care sosesc pe trei aeroporturi din zboruri provenind din Bengalul de Vest, India, iar Nepal a introdus controale similare pentru sosirile pe aeroportul din Kathmandu și la principalele puncte de frontieră terestre cu India. Chiar dacă virusul Nipah nu a ajuns în Europa, supravegherea atentă a călătorilor și aplicarea măsurilor de prevenție rămân esențiale pentru a evita răspândirea acestuia și pentru a proteja sănătatea publică.
Ce este virusul Nipah
Virusul Nipah (Henipavirus nipahense) este un agent zoonotic extrem de periculos, aparținând familiei Paramyxoviridae. Descoperit pentru prima dată în 1999, în cadrul unui focar major din Malaysia și Singapore, virusul a atras rapid atenția comunității medicale internaționale datorită capacității sale de a se transmite de la animale la oameni și de a provoca boli severe, inclusiv encefalită fatală, cu rate de mortalitate estimate între 40% și 75% în focarele raportate, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Ulterior, virusul a fost identificat și în Bangladesh în 2001, unde au apărut aproape anual focare de atunci. Boala a fost detectată periodic și în estul Indiei. Alte regiuni ar putea fi, de asemenea, expuse riscului de infecție, deoarece virusul a fost descoperit în rezervoarele naturale cunoscute și în mai multe alte specii de lilieci din țări precum Cambodgia, Ghana, Indonezia, Madagascar, Filipine și Thailanda. Liliecii fructiferi (genul Pteropus) sunt principala specie care găzduiește virusul în natură; însă, acesta poate infecta și alte animale, atât domestice, cât și sălbatice, cu posibilitatea de transmitere secundară la oameni.
În primul focar recunoscut în Malaysia, care a afectat și Singapore, majoritatea infecțiilor la oameni au rezultat din contact direct cu porci bolnavi sau cu țesuturile contaminate ale acestora. Transmiterea s-a realizat probabil prin expunere neprotejată la secrețiile porcilor sau contact direct cu țesuturile animalelor bolnave. În focarele ulterioare din Bangladesh și India, consumul de fructe sau produse din fructe (cum ar fi sucul crud de palmier) contaminate cu urină sau salivă de la lilieci infectați a fost sursa probabilă a infecției.
Virusul Nipah: Semne și simptome
Infecțiile umane variază de la asimptomatice la infecții respiratorii acute (usoare sau severe) și encefalită fatală. Inițial, persoanele infectate pot dezvolta simptome precum febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât. Acestea pot fi urmate de amețeală, somnolență, modificări ale conștienței și semne neurologice care indică encefalită acută. Unele persoane pot dezvolta pneumonie atipică și probleme respiratorii severe, inclusiv sindrom de detresă respiratorie acută.
Perioada de incubație este estimată între 4 și 14 zile, dar au fost raportate cazuri cu perioadă de incubație de până la 45 de zile, conform OMS. Transmiterea virusului Nipah la oameni se poate realiza prin mai multe căi, inclusiv contact direct cu animale infectate sau cu secrețiile și excrețiile acestora, consum de alimente contaminate și contact apropiat cu persoane infectate.
Care sunt riscurile pentru România
Persoanele care au călătorit recent în zone considerate cu risc epidemiologic ridicat, precum Asia de Sud-Est – India, Pakistan, Bangladesh sau alte regiuni unde au fost raportate cazuri – și care prezintă orice simptom de infecție acută, chiar și o febră ușoară, în decurs de maximum două săptămâni de la întoarcere, trebuie să se prezinte de urgență la un spital de boli infecțioase.
Evaluarea medicală de specialitate este esențială pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului. Riscul de îmbolnăvire este crescut, în special pentru persoanele care călătoresc în aceste regiuni, în zone rurale, cu contact strâns cu populația locală. În condiții obișnuite de călătorie, deocamdată nu pare să existe un risc major pentru publicul larg.
Cu toate acestea, trebuie subliniat că un anumit grad de risc există întotdeauna. Este important ca populația să urmărească permanent recomandările și alertele emise de autoritățile de sănătate publică, care sunt singurele instituții abilitate să transmită avertizări oficiale atunci când situația o impune.
