BNR dezvăluie perspectivele inflației pentru acest an: ce implicații are asupra creșterii economice
Rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, conform prognozelor Băncii Naționale a României (BNR) din noiembrie 2023. Aceasta este așteptată să scadă modest în prima jumătate a anului 2024, pe o traiectorie fluctuantă. Potrivit noilor date și analize, membrii Consiliului de administrație al BNR au observat o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2023 și I 2024, ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare implementate și a nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
În cadrul ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2024, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. Membrii Consiliului au subliniat că descreșterea inflației din trimestrul I 2024 va fi influențată de factori pe partea ofertei, în special de evoluția cotațiilor mărfurilor, inclusiv cele agroalimentare, și de efectele de bază. Acești factori vor interacționa cu efectele tranzitorii rezultate din expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și din majorarea cotelor de TVA și accizelor în trimestrul III 2023.
Se remarcă faptul că acțiunea factorilor pe partea ofertei rămâne o sursă de riscuri ascendente pe termen scurt, având în vedere posibilele efecte indirecte ale creșterii prețurilor la energie, precum și incertitudinile legate de evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale.
Stagnarea activității economice
Membrii Consiliului BNR au concluzionat că presiunile fundamentale vor fi neutre sau ușor dezinflaționiste în perspectiva apropiată, datorită adâncirii deficitului de cerere agregată în semestrul II 2023 și în trimestrul I 2024. Aceasta este asociată cu slăbirea cererii de consum și cu decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, împreună cu dinamica ridicată a costurilor salariale unitare în anumite sectoare.
Pe termen mai lung, se așteaptă ca presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali să se intensifice, în special din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2023 și continuate probabil în 2024. În acest context, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu este semnificativ diminuat, deși monitorizarea atentă a evoluțiilor rămâne esențială.
Incertitudini și riscuri externe
Incertitudinile asociate măsurilor care vor fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană rămân semnificative. De asemenea, riscuri considerabile la adresa activității economice provin din mediul extern, inclusiv conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale.
Membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU. Aceste fonduri sunt esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și pentru realizarea reformelor structurale necesare.
În concluzie, contextul economic analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și pentru a contribui la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
