Confuzie juridică în Polonia: mii de foști soți riscă să rămână căsătoriți din punct de vedere legal
Mii de polonezi care credeau că sunt divorțați de mult timp descoperă o posibilitate tulburătoare: s-ar putea să fie în continuare căsătoriți din punct de vedere legal. Această confuzie este un rezultat neașteptat al luptei de ani de zile din Polonia împotriva politizării sistemului judiciar, care se extinde în viața de zi cu zi, în timp ce guvernul centrist al prim-ministrului Donald Tusk încercă să anuleze reformele impuse de predecesorii săi naționaliști.
Problema a apărut în ianuarie în orașul Giżycko, din nord-estul țării, unde un cuplu divorțat s-a prezentat în fața instanței pentru a finaliza formalitățile de rutină privind împărțirea bunurilor. În schimb, li s-a spus că, în ochii statului, ei nu au divorțat niciodată. Cazul se reduce la măsurile luate de administrația pro-UE a lui Tusk pentru a respinge deciziile unor judecători numiți sub administrația de dreapta Lege și Justiție (PiS), care a condus guvernul Poloniei între 2015 și 2023.
Judecătorul din Giżycko a decis că hotărârea inițială de divorț era „inexistentă” din punct de vedere legal, deoarece a fost semnată de unul dintre „neo-judecătorii” numiți în cadrul reformelor concepute de fostul ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro. Instanțele UE au decis ulterior că reforma lui Ziobro a subminat independența judiciară, lăsând guvernul lui Tusk să se confrunte cu problema modului în care să desființeze sistemul fără a submina securitatea juridică.
Nu este clar câte hotărâri similare pot exista în Polonia, dar amploarea fenomenului este vastă. Țara înregistrează aproximativ 57.000 de divorțuri pe an, iar zeci de mii de cazuri de rutină, inclusiv divorțuri, ar fi putut fi soluționate de judecători numiți în cadrul sistemului contestat. Kinga Skawińska-Pożyczka, avocată la firma Dubois i Wspólnicy din Varșovia, a declarat că decizia este eronată și ar trebui anulată în apel, argumentând că o instanță care se ocupă de un litigiu privind proprietatea nu ar fi trebuit să pună la îndoială validitatea unei hotărâri definitive de divorț. „Hotărârea din Giżycko ar trebui tratată ca o excepție, nu ca o regulă”, a spus ea.
Alții au avertizat însă că chiar și hotărârile izolate pot avea consecințe mai ample. „Un sistem care începe să-și pună la îndoială propriile hotărâri încetează să mai fie un sistem”, a declarat Bartosz Stasik, avocat din Wrocław. „Nimeni nu vrea să fie cel care le spune mii de oameni că divorțurile, moștenirile sau hotărârile lor nu există – dar fiecare avalanșă începe cu o singură piatră.”
Miza reformelor și rolul Consiliului Magistraturii
În centrul disputei se află Consiliul Național al Magistraturii (KRS), un organism care numește judecătorii. În 2017, guvernul Lege și Justiție al lui Ziobro a rescris regulile, astfel încât parlamentul, și nu judecătorii, să aleagă majoritatea membrilor săi. Până când instanțele UE s-au pronunțat, sute de judecători fuseseră deja numiți sau promovați în cadrul noului sistem, inclusiv cei care se ocupau de cazuri cotidiene, cum ar fi ipoteci, moșteniri și divorțuri.
Guvernul lui Tusk a încercat să limiteze consecințele disputelor privind neo-judecătorii. O propunere care se află în curs de adoptare în parlament ar permite cuplurilor fără copii să divorțeze administrativ la oficiile de stare civilă, ocolind complet instanțele.
Criză juridică transformată în armă politică
Ministrul justiției, Waldemar Żurek, a calificat hotărârea din Giżycko ca fiind „foarte îngrijorătoare”, avertizând că criza legată de neo-judecători a pătruns în „cele mai sensibile domenii ale vieții cetățenilor – chestiuni familiale, financiare și certitudinea juridică de bază”. El a dat vina pe reformele lui Ziobro pentru această situație. Żurek a menționat și președintele Karol Nawrocki, un aliat al PiS, ale cărui amenințări repetate cu veto au blocat legislația guvernamentală menită să repare statul de drept. Cetățenii, a spus el, „nu pot fi obligați să plătească prețul pentru decizii politice asupra cărora nu au avut nicio influență”.
Legiuitorii PiS și aliații lor au folosit hotărârea ca dovadă a colapsului instituțional sub Tusk. Din Budapesta, unde a primit azil politic, Ziobro a declarat că hotărârea arată că guvernul este dispus să provoace „haos și anarhie reale” pentru a-i submina reformele, chiar dacă asta înseamnă distrugerea vieților oamenilor obișnuiți. În cadrul unei dezbateri parlamentare aprinse, parlamentarii PiS au calificat propunerea guvernului privind divorțurile extrajudiciare drept „un atac la adresa căsătoriei”, în timp ce grupurile juridice conservatoare și mass-media de dreapta au acuzat, de asemenea, guvernul că recunoaște că sistemul judiciar nu mai funcționează.
Cu alegerile parlamentare programate pentru anul viitor, PiS a identificat în mod clar ceea ce consideră a fi o linie de atac eficientă. Asta înseamnă că lupta pentru sistemul judiciar devine rapid un pariu politic asupra cui vor da vina alegătorii pentru haos – autorii inițiali ai reformelor din era PiS sau cei care încearcă să le anuleze.
În timp ce Coaliția Civică a lui Tusk este în continuare în fruntea sondajelor, sprijinul pentru partenerii săi de coaliție a scăzut, crescând perspectiva ca acesta să piardă puterea, chiar dacă partidul său va termina pe primul loc.
