Nepăsarea sistemului: Bolnavi de cancer îngrijiți în condiții dezastruoase
În România anului 2026, bolnavii de cancer și cei cu afecțiuni renale nu luptă doar cu boala, ci trebuie să suporte și condițiile din spitalele în care sunt tratați. Clădiri vechi, igrasie și frig reprezintă o realitate cunoscută de autorități, dar tolerată ani la rând. Un exemplu elocvent se află în Brașov, unde secțiile de oncologie și nefrologie ale Spitalului Județean funcționează într-o clădire veche de aproape un secol, cu risc seismic, dar autorizată an de an.
Dr. Mariana Sporiș, șefa secției Oncologie, a declarat: „E greu când ajungi aici, numai când vezi scările. Când vezi holul, zici: – nu pot să continui aici.” Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a adăugat: „După ce pacientul este deprimat din cauza bolii, mai intră și în acea clădire; nu se vede ieșind decât între patru scânduri de acolo.”
Clădirea secțiilor de oncologie și nefrologie arată din afară ca un imobil abandonat, construit în 1930, părând că s-a blocat în timp. Pacienții se confruntă cu saloane dezolante, iar unii chiar se tem să intre. Unele renovări au fost încercate, dar rezultatul este departe de a oferi condiții normale. Există 41 de paturi și o singură baie.
Medicii afirmă că baia a fost renovată parțial și nu este așa cum și-ar dori. Medicii din secția de oncologie au confirmat că pacienții nu fac dușuri frecvent din cauza condițiilor precare: „Nu atât de des cum și-ar dori; vedeți că sunt deschise geamurile. Geamurile nu se închid bine; iarna nu e chiar o bucurie să faci duș aici.”
Clădirea spitalului este încadrată în clasa 2 de risc seismic, ceea ce înseamnă că, în cazul unui cutremur, poate suferi degradări structurale majore. Un medic a menționat că liftul este unul dintre cele mai vechi din țară. O femeie care și-a pierdut tatăl în acest spital a spus: „Este numit spitalul morții; îți vine să o iei la fugă. Și fugi nu plângând, fugi urlând.”
Alternativa pacienților sunt spitalele private, dar nu toți își permit acest lucru. Cezar Irimia subliniază: „Aspectul saloanelor și ceea ce există în saloane acum, paturi vechi, mizerabile, lupta cu sistemul de sănătate și, în ultimul rând, cu boala.”
Deși condițiile sunt departe de a oferi îngrijire medicală adecvată, spitalul este autorizat an de an de autorități. Conducerea spitalului are termen ca, până în vară, să îmbunătățească circuitele medicale și condițiile igienico-sanitare. Diana Popescu, purtătoare de cuvânt DSP Brașov, a menționat că, în cazul nerespectării termenelor, unitatea sanitară trebuie să depună o notă justificativă, urmând să se facă o nouă evaluare.
În ultimul control al DSP de anul trecut, spitalul a primit 2 avertismente și o amendă de 2.000 de lei pentru condiții de igienă precară și nerespectarea circuitelor. Spitalul este în subordinea Consiliului Județean Brașov, dar această clădire nu aparținea instituției până în urmă cu 2 ani, fiind lăsată de izbeliște. Managerul spitalului și autoritățile au anunțat un plan de modernizare cu ajutorul unei fundații.
Medicii spun că vorbesc public despre starea spitalului de ani de zile și au primit mereu promisiuni, ceea ce le face greu să creadă că situația se va schimba. Un medic oncolog și șef al secției a afirmat: „Vocea noastră se aude de 4-5 ani din ce în ce mai acut și pare că degeaba.”
Femeia care și-a pierdut tatăl speră că, dacă oamenii vor începe să sesizeze situația și să își împărtășească experiențele, lucrurile se vor schimba. Majoritatea spitalelor din România funcționează în clădiri foarte vechi, unele cu risc seismic, iar în ultimii 37 de ani au fost construite doar două spitale noi.
