Impactul PNRR asupra dezvoltării economice a României și provocările iminente de după 2026
Creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui studiu al Băncii Naționale a României. Acesta analizează impactul fondurilor europene în perioada post-pandemică. Între 2022 și 2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și absorbția scăzută amenință beneficiile acestora. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloane și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte importantă din bani înainte de încheierea programului, la 30 august 2026.
Autorii studiului au folosit metoda controlului sintetic pentru a evalua evoluția economiei României în absența PNRR. Rezultatul a arătat că contribuția cumulată a PNRR la creșterea PIB-ului în perioada 2022-2024 a depășit 1 punct procentual. De asemenea, un model aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est a arătat că o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase anual este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Efectele fondurilor europene nu sunt doar imediate, impactul cumulat pe termen mediu ajungând la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la circa trei ani după cheltuirea fondurilor.
Studiul explică de ce efectul fondurilor europene este mai modest decât estimările inițiale. O mare parte din investiții este concentrată în infrastructură, energie, dezvoltare regională și eficiență energetică, sectoare cu volume ridicate de importuri și durate lungi de execuție. Aceste caracteristici întârzie transmiterea efectelor asupra PIB-ului. Impactul fondurilor europene depinde de calitatea instituțiilor; în economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii este limitat. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un nivel ridicat de control al corupției poate duce la o creștere de 0,64 puncte procentuale.
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. Până la începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, România îndeplinise doar 27%. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%. Problema este agravată de diferența între sumele primite și cele efectiv cheltuite; până la finalul anului 2024, doar 57,3% din fondurile primite fuseseră cheltuite, iar România a cheltuit sub 20% din alocarea PNRR. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflația ridicată și sincope în lanțurile globale de aprovizionare.
După 30 august 2026, termenul-limită pentru finalizarea PNRR, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Dacă România ar absorbi integral fondurile rămase, echivalentul a circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, această estimare este optimistă și depinde de ritmul de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la necesitatea de a le finanța din bugetul național, afectând deficitul bugetar.
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene clasice, în timp ce contribuția la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR riscă să genereze un șoc investițional, prin reducerea bruscă a investițiilor publice, afectând astfel creșterea și balanța de plăți.
Acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România se situează peste media UE la rata de absorbție, și prin noul program european SAFE, destinat securității, care ar putea oferi împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Spre deosebire de PNRR, SAFE este bazat exclusiv pe împrumuturi, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar și datoria publică, în contrast cu fondurile clasice UE, care au un impact bugetar neutru.
