SRI dezvăluie documente inedite despre spionajul din Al Doilea Război Mondial
Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat o serie de documente valoroase care ilustrează modul în care serviciile secrete românești operau înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceste documente oferă informații despre spionajul german în România, tensiunile cauzate de primirea refugiaților polonezi și detalii despre renumitul caz „Butenko”.
Refugiații polonezi
După invazia Germaniei naziste în Polonia, la 1 septembrie 1939, și ocuparea de către Armata Roșie a estului Poloniei, pe 17 septembrie, mii de polonezi, atât civili, cât și militari, au căutat refugiu în România. Guvernul român a acceptat primirea acestor refugiați la solicitarea oficială a Poloniei din 13 septembrie 1939, în ciuda protestelor și amenințărilor din partea Germaniei și a URSS. Estimările variază, indicând între 50.000 și 100.000 de refugiați, dintre care 25.000-60.000 erau militari.
Statul român s-a confruntat cu provocări semnificative în gestionarea acestui aflux de populație, asigurând asistență umanitară și respectând regulile de neutralitate. Documentele SRI arată că, după sosirea refugiaților, s-a organizat activitatea de cazare, fiind numit un comisar general pentru a coordona asistența și evidența acestora.
Cazul „Butenko”
Un alt aspect important abordat în documentele SRI este dispariția diplomatului sovietic Teodor Hrisanfovici Butenko, care a avut loc pe 6 februarie 1938. Butenko, la acel moment reprezentant de rang înalt al URSS în România, a dispărut în condiții misterioase, iar sovieticii au acuzat autoritățile române că ar fi fost răpit și ucis de legionari. Românii, pe de altă parte, au considerat că Butenko ar fi putut fi răpit de GPU (Direcția Politică Generală din cadrul NKVD).
Documentele SRI sugerează că dispariția lui Butenko ar fi putut fi folosită ca pretext pentru tensionarea relațiilor dintre România și URSS, mai ales în contextul deteriorării acestora după debarcarea lui Nicolae Titulescu de la Ministerul de Externe. La scurt timp după dispariție, Butenko a reapărut la Roma, afirmând că a părăsit România de bunăvoie, susținând că a evitat o tentativă de răpire.
Spionajul german în România
Documentele SRI mai dezvăluie și activitățile de spionaj german în România, unde oficiile de spionaj operau sub masca unor societăți economice. Un exemplu notabil este compania Solagra, fondată în februarie 1940, care deținea monopolul semințelor oleaginoase în România. Aceasta a fost supusă atenției serviciilor românești datorită conexiunilor germane din consiliul său de administrație și activităților sale informative.
Pe lângă acestea, alte societăți, precum Schenker, Teraestra Maritimă și Norddeutscher Lloyd-Bremen, au fost monitorizate pentru activitățile lor de transport care sprijineau propaganda nazistă.
Documentele SRI, care cuprind o varietate de teme legate de securitatea statului în perioada interbelică și în timpul războiului, sunt acum disponibile pentru cercetători prin intermediul Sălii de Studiu din cadrul Arhivei Centrale a SRI.
