Temeri europene: Războiul și atacurile cibernetice îngrijorează, iar cetățenii doresc o Uniune Europeană mai solidă
Majoritatea europenilor au exprimat îngrijorări cu privire la securitate, printre cele mai mari temeri numărându-se conflictele (72%), terorismul (67%) și atacurile cibernetice (66%). Conform celui mai recent Eurobarometru, 89% dintre respondenți cer o mai mare unitate în Uniunea Europeană (UE), 86% doresc o voce mai puternică a UE pe plan internațional, iar 73% solicită resurse sporite pentru a răspunde amenințărilor globale.
Într-un climat marcat de tensiuni geopolitice crescute, cetățenii europeni se tem din ce în ce mai mult pentru viitorul lor, solicitând acțiuni unitare și ambițioase din partea UE. Potrivit sondajului comandat de Parlamentul European, instabilitatea geopolitică influențează profund percepțiile cetățenilor. Astfel, 52% dintre respondenți se declară pesimiști cu privire la viitorul lumii, 39% la viitorul UE și 41% la viitorul țării lor. În contrast, peste trei sferturi (76%) se simt optimiști în legătură cu viitorul lor personal și al familiilor lor.
Rezultatele sondajului confirmă că provocările sunt numeroase, temerile legate de siguranță și securitate fiind la un nivel ridicat. Printre principalele îngrijorări se numără conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice provenind din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și migrația necontrolată (65%). De asemenea, riscurile legate de comunicare au suscitat preocupări semnificative, incluzând dezinformarea (69%), discursul de incitare la ură (68%), conținuturile false generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%).
Cetățenii europeni subliniază importanța unității în fața acestor provocări, 66% dintre ei dorind ca UE să participe activ la menținerea siguranței colective. 89% dintre respondenți consideră că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% sunt de acord că Uniunea are nevoie de resurse suplimentare pentru a răspunde provocărilor globale actuale. În opinia cetățenilor, UE ar trebui să se concentreze pe securitate și apărare (40%), competitivitate, economie și industrie (32%) și independența energetică (29%).
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a subliniat că „tensiunile geopolitice modelează sentimentul de securitate zilnic al europenilor. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să protejeze, să fie pregătită și să acționeze unitar.”
Pe lângă temerile legate de securitate, costul vieții rămâne o preocupare majoră pentru cetățeni. 41% dintre respondenți doresc ca Parlamentul European să abordeze cu prioritate inflația și creșterea prețurilor, urmate de economie și crearea de locuri de muncă (35%). Deși majoritatea se așteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil, 28% dintre europeni prognozează o înrăutățire, în special în rândul cetățenilor din țările cu economii mai puțin stabile, cum ar fi Franța (45%), Belgia (40%) și Slovacia (40%).
Opiniile cetățenilor despre UE și instituțiile sale rămân în mare parte favorabile, cu 49% având o opinie pozitivă despre Uniune, în scădere cu 3 puncte procentuale, și 17% având o opinie negativă. 38% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre Parlamentul European, în timp ce 20% au o opinie negativă. 62% dintre cetățeni consideră apartenența țării lor la UE un lucru pozitiv, o creștere de 2 puncte procentuale comparativ cu februarie/martie 2024.
Tinerii, cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, continuă să fie susținători fervenți ai UE, 58% având o opinie pozitivă despre Uniune și 68% dorind ca Parlamentul European să joace un rol mai important. De asemenea, 90% dintre tineri sprijină o mai mare unitate între statele membre, 78% doresc resurse suplimentare pentru UE, iar 87% solicită o influență mai mare a Uniunii pe plan internațional.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE, prin interviuri față în față și, în anumite țări, prin interviuri video. Au fost realizate un total de 26.453 de interviuri, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
