16 „românce cu destine divine” sunt sfințite la Catedrala Patriarhală
Biserica Ortodoxă Română a organizat ceremonia proclamării canonizării a 16 românce cu viață sfântă, oficiată de Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală. Programul a început la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfinților moaște din Catedrala Patriarhală, inclusiv ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, facilitând astfel accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre final, a avut loc solemnitatea proclamării canonizării celor 16 românce cu viață sfântă de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
Cine sunt cele 16 românce cu viață sfântă
În anul precedent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă, printre care:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cinstire în data de 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea și cinstire în data de 12 aprilie;
- Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cinstire în data de 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970 – 2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cinstire în data de 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cinstire în data de 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cinstire în data de 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cinstire în data de 4 mai;
- Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cinstire în data de 17 august;
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cinstire în data de 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cinstire în data de 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cinstire în data de 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cinstire în data de 17 august;
- Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna și cinstire în data de 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cinstire în data de 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cinstire în data de 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cinstire în data de 5 mai.
