Trei din patru ucraineni refuză cedarea de teritorii pentru pace
Ucrainenii resping cu fermitate orice concesii teritoriale în fața Rusiei, chiar și în schimbul unui acord de pace, conform reacțiilor de pe rețelele sociale și unui sondaj recent. În ciuda presiunilor internaționale, majoritatea populației rămâne hotărâtă în opoziția față de cedarea de teritorii, scrie Reuters.
Vitali Kliciko, primarul Kievului, a abordat luna trecută un subiect delicat, sugerând într-un interviu că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii pentru a încheia conflictul cu Rusia. După o avalanșă de comentarii negative online, el și-a retractat afirmațiile, afirmând pe Facebook că „cedările teritoriale contravin intereselor noastre naționale și trebuie să luptăm împotriva implementării lor până la capăt”.
Președintele american Donald Trump și echipa sa de negociatori susțin că singura modalitate de a încheia războiul rus în Ucraina este ca Kievul să recunoască, într-o formă oarecare, că nu va recupera teritoriile ocupate de trupele Moscovei după invazie. Totuși, episodul cu Kliciko, alături de sondajele realizate exclusiv de Reuters, indică faptul că, după mai bine de trei ani de război, majoritatea ucrainenilor nu sunt dispuși să cedeze teritorii Rusiei în schimbul unui acord de încetare a focului.
Cedările teritoriale nu sunt o garanție de pace
Starea opiniei publice ajută la explicarea faptului că președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se pregătește să candideze pentru un nou mandat, a rezistat presiunilor din partea lui Trump de a ceda teritorii în negocierile pentru un armistițiu. Un sondaj realizat de Gradus Research, partajat exclusiv cu Reuters, arată că aproape trei sferturi din populație consideră că cedările teritoriale nu reprezintă o modalitate de a încheia războiul.
„Majoritatea respondenților cred că scopul principal al Rusiei în război este să stabilească controlul deplin asupra țării noastre”, a precizat compania de sondare. „Cedările teritoriale ale Ucrainei nu sunt percepute ca un compromis sau o garanție de pace; dimpotrivă, ele ar putea întări doar agresorul”.
Rusia a negat că ar căuta să preia controlul asupra Ucrainei, în ciuda faptului că forțele sale s-au îndreptat direct spre Kiev în invazia din 2022, înainte ca trupele ucrainene să le respingă din capitală. Actualmente, Rusia controlează de facto aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
Percepția asupra păcii temporare
Un sondaj realizat recent a arătat că 40% dintre respondenți consideră că, chiar și în cazul unor cedări teritoriale, pacea ar fi doar temporară și nesustenabilă. Alți 31% au afirmat că cedările nu ar conduce la pace deloc. Zelenski a recunoscut că Ucraina nu poate recuceri teritoriile prin forță militară, dar a subliniat că cedarea formală a teritoriilor ar contraveni constituției țării.
Opoziția față de cedarea de teritorii a scăzut pe măsură ce războiul s-a prelungit. Datele de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) au arătat că în martie aproximativ 39% dintre ucraineni susțineau cedări teritoriale, comparativ cu doar 10% în mai 2022. Totuși, 50% dintre ucraineni au respins ideea de a ceda orice teritoriu Rusiei.
Percepția cedării ca o trădare
Mulți ucraineni percep cedarea teritoriilor ca o trădare. Anton Hrushetskyi de la KIIS a declarat că definiția cedărilor teritoriale, acceptată cu greu de mai mult de jumătate din populație, ar implica o recunoaștere de facto a ocupației, fără o recunoaștere de jure. El a adăugat că țara ar trebui să primească garanții de securitate în schimb.
În afară de intervenția scurtă a lui Kliciko, nicio personalitate proeminentă din politica ucraineană nu a promovat o discuție națională despre necesitatea de a recunoaște pierderea teritoriului. Analistul politic Evhen Mahda a subliniat că este necesar un dialog între conducerea țării și societate cu privire la cedarea de teritorii pentru a asigura o acceptare largă a unui posibil acord.
