România ar putea atinge un PIB nominal de peste 700 miliarde de euro până în 2034
PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 miliarde de euro în 2035, cu un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, conform estimărilor macroeconomiștilor. Aceste proiecții ar poziționa România în competiție cu țări precum Austria și Suedia pentru a accede în top 10 economii din Uniunea Europeană.
Nivelul de trai al românilor se va îmbunătăți semnificativ, fiind reflectat de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. De la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.
Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, a declarat: „Până în 2035, ne așteptăm la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii emergente, precum energia regenerabilă.” Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională, având șanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate.
Investițiile, în special cele finanțate din fonduri UE și atrase prin investiții străine directe, vor constitui un factor principal al creșterii PIB-ului în următorul deceniu. Absorbția eficientă a banilor europeni, aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027, poate stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.
Tendința de nearshoring, relocarea producției mai aproape de piețele vestice, poate transforma România într-o destinație preferată pentru investiții noi. Stabilitatea macroeconomică, un deficit bugetar controlat și o inflație redusă vor spori atractivitatea țării pentru investitorii străini. Pe măsură ce infrastructura se dezvoltă, costurile logistice scad, iar România devine mai convenabilă ca hub de producție și distribuție.
Sectorul IT&C, care a demonstrat reziliență și potențial de creștere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare. România are un potențial real de a deveni un hub regional IT&C și un lider în inovație. Integrarea AI și blockchain va îmbunătăți economia, iar țara poate deveni un creator de tehnologie. De asemenea, sectorul energiei regenerabile va beneficia de angajamentele UE privind schimbările climatice și resursele naturale ale României, estimându-se că până în 2034, circa jumătate din consumul final de energie al țării ar putea proveni din surse regenerabile.
În ceea ce privește agricultura, viitorul acestui sector depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice și de adoptarea noilor tehnologii digitale. În scenariul optimist, în 2035, România va avea o agricultură mai rezilientă la climă, cu ferme bine tehnologizate și conectate la piețele digitale. Salariile din România tind să crească mai rapid decât inflația, iar procesul de convergență salarială cu Uniunea Europeană va continua probabil până în 2035.
În domeniul investițiilor, imobiliarele vor rămâne în topul preferințelor românilor, având în vedere că proprietățile sunt percepute ca un refugiu sigur. România are cea mai mare rată de proprietari de locuințe din UE (~95% dintre români locuiesc în propria casă), iar investițiile în apartamente și terenuri vor continua să fie atractive. Totodată, va exista un apetit sporit pentru investiții financiare, tot mai mulți români descoperind oportunitățile de pe piața de capital.
