Zegrean, după a cincea amânare a CCR în cazul pensiilor judecătorilor: „Consider că acesta va fi sfârșitul, cu trimitere la Curtea de Justiție”
Fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, a avertizat că direcția în care se desfășoară lucrurile sugerează o posibilă sesizare a Curții Europene de Justiție, în urma amânării pentru a cincea oară a deciziei Curții Constituționale (CCR) pe reforma pensiilor magistraților, termenul fiind stabilit pentru 18 februarie. Zegrean a declarat că, deși își rezervă opinia, logica actuală indică o trimitere a cauzei la Curtea Europeană de Justiție.
„Eu mă feresc să dau decizii, să dau verdicte, pentru că, de atâtea ori, s-au întors lucrurile ciudat în România, încât nu mai pot să fac așa ceva. Dar logica într-acolo duce”, a spus Zegrean. Întrebat dacă termenul scurt ar putea semnala o decizie iminentă, el a răspuns: „Dar eu mă tem că e aproape decizia de trimitere a cauzei la Curtea Europeană de Justiție.”
Referindu-se la termenul de 18 februarie, Zegrean a explicat că amânarea a fost necesară pentru a analiza cererea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. „Deci, cererea de trimitere a cauzei la Curtea Europeană de Justiție, de a trimite o întrebare preliminară”, a adăugat el.
Fostul judecător a comentat și amânările anterioare, subliniind că judecătorii ar fi putut dezbate cazul, având în vedere că au fost prezenți nouă judecători. „Puteau să dezbată, nu?”, a mai spus el.
În contextul avertismentelor că România ar putea pierde fonduri din PNRR din cauza acestor întârzieri, Zegrean a subliniat că argumentul financiar nu ar trebui să influențeze deciziile Curții. „În mod normal, nu, pentru că nu se pune așa problema – bani sau Constituție, bani sau respectarea legii. Nu, nu așa se pune problema”, a afirmat el.
Zegrean a atras atenția că, dacă CCR va sesiza Curtea de Justiție a UE, procesul ar putea dura ani. El a menționat că, în practica instanțelor din România, multe sesizări sunt trimise la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar conform legislației europene, judecătorii români trebuie să respecte dreptul european în fața unei legislații naționale contrare.
Fostul judecător a reamintit că supremația dreptului european este prevăzută în articolul 148 din Constituția României, stipulat anterior aderării la UE în 2003.
