Ungaria riscă restituirea a 10 miliarde de euro către Uniunea Europeană
Ungaria este în pericol de a fi obligată să restituie 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană în 2023, după ce un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a recomandat anularea deciziei prin care fondurile au fost deblocate. Dacă judecătorii vor urma acest aviz, Budapesta ar putea fi nevoită să înapoieze banii într-un moment politic delicat pentru premierul Viktor Orbán, aflat în campanie electorală.
CJUE analizează o plângere depusă de Parlamentul European, care acuză Comisia că a încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, să deblocheze 10 miliarde de euro pentru Ungaria. Fondurile fuseseră blocate anterior din cauza preocupărilor privind respectarea statului de drept.
Avocatul general Tamara Ćapeta a recomandat anularea deciziei Comisiei, afirmând că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” condițiile legate de statul de drept înainte de a transfera fondurile către Budapesta. În opinia sa, Comisia nu a realizat „o evaluare adecvată” a reformelor privind independența Curții Supreme din Ungaria și procedura de numire a membrilor Curții Constituționale, aspecte esențiale pe care Parlamentul European le-a considerat neabordate corespunzător.
Ćapeta a criticat și lipsa de transparență a Comisiei, subliniind că aceasta nu a oferit argumente suficiente pentru a justifica deblocarea fondurilor. „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, a declarat avocatul general.
Deși opinia juridică nu susține acuzația Parlamentului European că Comisia ar fi făcut abuz de putere, avocații generali nu sunt judecători, iar opiniile lor au o influență semnificativă în deliberările Curții. Hotărârea finală este așteptată în câteva luni.
René Repasi, eurodeputat german și profesor de drept european, a declarat că, în cazul anulării deciziei, Comisia va trebui să „solicite înapoierea banilor”. Dacă Ungaria nu va restitui suma, Comisia ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene la care Budapesta are dreptul.
Decizia CJUE ar putea crea un precedent important privind evaluarea încălcărilor statului de drept de către statele membre, în special în contextul Regulamentului privind dispozițiile comune, care impune condiții stricte privind drepturile fundamentale și independența justiției pentru acordarea fondurilor UE.
Avizul avocatului general vine într-un moment delicat pentru Viktor Orbán, care se confruntă cu o scădere în sondaje înainte de alegerile programate în aprilie. În ultimele luni, liderii europeni au evitat să exercite presiuni publice asupra Budapestei, temându-se că acestea ar putea fi exploatate electoral de guvernul ungar.
Un diplomat al UE a declarat că avizul „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri. Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a calificat avizul drept „o mustrare dură pentru Comisie”, afirmând că, dacă instanța va urma acest raționament, „va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”. El a subliniat că eliberarea celor 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost „ilegală și motivată politic”.
Hotărârea finală a CJUE va fi decisivă pentru clarificarea relației dintre Bruxelles și Budapesta și pentru modul în care Uniunea Europeană condiționează accesul la fonduri de respectarea valorilor democratice.
