Impactul canalelor pro-ruse de pe Telegram asupra alegerilor din România
Aplicația de mesagerie Telegram nu este prima alegere în materie de social media în România, având o utilizare de 26% în rândul românilor cel puțin o dată pe lună, conform companiei de consultanță Kepios. Cu toate acestea, Telegram a devenit un teren important pentru actorii proruși care urmăresc să submineze procesele democratice, conform unui raport publicat de organizația OpenMinds.
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte, fiind utilizat de grupuri de extremă dreapta și alte grupuri radicale din Europa, care sunt adesea interzise pe platformele mainstream. Au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite în mai multe grupuri. Cel mai mare grup, reprezentând 25% din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale), majoritatea conținutului acestora (42%) fiind dedicat Ucrainei, iar 30% știrilor din România. Al doilea grup cuprinde canalele de teorii ale conspirației (39), care se concentrează pe informații alternative și teorii conspiraționiste. Al treilea grup este format din actori locali pro-Kremlin (39), care promovează perspectivele rusești asupra Ucrainei și politicii internaționale.
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii conform căreia România se transformă într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin.
48 de canale de propagandă rusă au fost identificate, constituind 24% din rețea. Acestea au repostat constant conținut pro-Kremlin, inclusiv informații de la mass-media finanțate de stat, precum RT și Sputnik. Au fost găsite peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce reprezintă o medie de 103 pe lună.
În prezent, alegerile din România au cinci candidați principali: George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR; Crin Antonescu, candidat al coaliției dintre PSD, PNL și UDMR; Nicușor Dan, primar al Bucureștiului; Victor Ponta, fost prim-ministru; și Elena Lasconi, candidată liberală. Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, criticile concentrându-se pe Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, acuzați de incapacitatea de a combate corupția.
Canalele pro-Kremlin și cele de extremă dreapta promovează ideea că actualul guvern român reprezintă o „dictatură”, iar George Simion a numit anularea alegerilor „sfârșitul democrației”. Această narațiune coincide cu perspectivele oficialilor ruși, care compară guvernul român cu regimul lui Nicolae Ceaușescu.
În contextul electoral, forțele antiguvernamentale adoptă abordări contradictorii față de imaginea lui Ceaușescu. În timp ce unii compară actualul guvern cu regimul anterior, alții îl compară pe Călin Georgescu cu Ceaușescu într-o lumină pozitivă. Pe măsură ce George Simion câștigă teren în sondaje, alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția României în cadrul NATO, țara având un rol cheie pe flancul estic al Alianței. Îngrijorările persistă cu privire la intenția lui Simion de a-l readuce pe Georgescu în politică, ceea ce ar putea facilita influența Kremlinului în UE.
