Ilie Bolojan își exprimă opinia după recesiunea tehnică a României
Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică a României face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe deficit și consum la unul centrat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Premierul a subliniat că România nu se confruntă cu o criză, ci cu o „perioadă de corecție economică”.
Bolojan a menționat că, în 2025, creșterea economică a României a fost de 0,6%, având în vedere schimbările rapide ale modelului economic în doar șase luni. El a explicat că tranziția de la un model bazat pe deficit și consum, care părea generator de prosperitate, dar era, în realitate, distructivă, către un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară este esențială. Recesiunea tehnică temporară face parte din această tranziție, care, în final, va conduce la o economie solidă și prosperitate reală, bazată pe producție, nu pe împrumuturi.
Bolojan a descris anul 2024 ca fiind „atipic”, având un deficit bugetar ridicat de aproape 8-9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală modestă, sub 1%. El a evidențiat că, în prima parte a anului 2024, România a înregistrat recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. Aceasta a fost cauzată de faptul că o parte semnificativă a cheltuielilor din 2024 s-a îndreptat spre consum curent și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, în loc să fie investită în dezvoltarea reală a economiei.
Bolojan a explicat că, în ciuda stimulului fiscal mare, impactul economic a fost redus, iar dezechilibrele economice s-au accentuat. În iulie 2025, a început redresarea, cu o corecție de aproximativ 1% din PIB, generând costuri sociale și nemulțumiri. Deși ajustarea ar fi trebuit să aibă un impact economic semnificativ, datele arată că, în 2025, creșterea economică a rămas la 0,6%.
Premierul a concluzionat că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care aceștia au fost utilizați. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică, un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și competitivă, subliniind că România traversează o perioadă de corecție economică necesară pentru a obține prosperitate pe termen lung.
