România se confruntă cu o recesiune tehnică
Economia României a intrat tehnic în recesiune, înregistrând două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic față de trimestrul III, după ce în trimestrul III economia scăzuse deja cu 0,2% față de trimestrul II.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat că „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație.” Deși recesiunea tehnică a fost confirmată, economia a înregistrat o creștere de aproximativ 0,6% pe ansamblul anului 2025, ceea ce sugerează că recesiunea tehnică nu implică neapărat o scădere economică anuală.
Ce este recesiunea tehnică
Recesiunea tehnică este definită statistic prin scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Aceasta nu implică automat o criză economică severă, ci semnalează o perioadă de încetinire sau contracție economică. Economiștii subliniază că economiile evoluează în cicluri, alternând între expansiune și stagnare sau scădere. Recesiunile tehnice sunt, de obicei, limitate ca amploare și pot fi urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice și de contextul internațional.
În prezent, indicatorii economici nu sugerează o situație severă în România, deși contracția economică a fost influențată în principal de reducerea consumului.
Reducerea consumului, principalul motor al contracției economice
Codirlașu a explicat că principalul factor care a dus la contracția economică este reducerea consumului, afectat de inflația de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5%. Această scădere a puterii de cumpărare a avut un impact semnificativ asupra consumului, care nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare.
O eventuală revenire ar putea proveni din investiții și fonduri europene, dar aceasta depinde de implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestor fonduri. Codirlașu a subliniat că deficitul bugetar ridicat trebuie corectat prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin majorări de taxe, pentru a evita afectarea economiei private.
Riscuri de stagflație
Adrian Codirlașu a avertizat că România riscă o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată, ceea ce reprezintă o combinație dificil de gestionat. Instrumentele clasice, precum dobânzile, pot accentua fie inflația, fie recesiunea.
Puncte de vedere oficiale
Premierul Ilie Bolojan a menționat că recesiunea tehnică este parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit către unul bazat pe investiții și productivitate. De asemenea, consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, mai ales după perioade lungi de creștere accelerată.
În concluzie, evoluția economiei românești în următorii ani va depinde de politicile fiscale și de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile, având în vedere că perspectivele de creștere pentru 2026 rămân moderate.
