Cum influențează câteva minute suplimentare de somn evoluția creierului în rândul adolescenților?
Un studiu realizat de cercetători din Marea Britanie și China a arătat că adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult au o funcție cerebrală mai bună și obțin scoruri mai ridicate la testele cognitive. Aceste descoperiri subliniază impactul profund al somnului asupra dezvoltării cerebrale în adolescență, într-un context în care tulburările de somn și deficitul de odihnă devin din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor.
Studiul, bazat pe analiza datelor biometrice și imagistice a peste 4.000 de adolescenți, evidențiază importanța chiar și a celor mai mici modificări în durata somnului. Somnul este crucial pentru buna funcționare a corpului și a creierului, permițând eliminarea toxinelor acumulate, consolidarea conexiunilor cerebrale și susținerea funcțiilor precum memoria și învățarea. De asemenea, un somn adecvat sprijină sistemul imunitar și sănătatea mintală.
În adolescență, tiparele de somn se modifică, tinerii având tendința de a se culca mai târziu și de a dormi mai puțin, afectând ceasul biologic. American Academy of Sleep Medicine recomandă între opt și zece ore de somn pe noapte în această etapă de viață. Potrivit studiului, adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult tind să aibă o funcție cerebrală superioară, chiar dacă mulți dintre ei nu ating recomandarea de somn.
Cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai și Universitatea Cambridge au utilizat date din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai mare studiu longitudinal despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din Statele Unite. În cadrul acestui studiu, peste 3.200 de adolescenți cu vârste între 11 și 12 ani au purtat brățări Fitbit, permițând analiza obiectivă a tiparelor de somn, care au fost comparate cu imagini cerebrale și rezultate la teste cognitive.
Cercetătorii au împărțit adolescenții în trei grupuri în funcție de durata medie de somn:
- Grupul 1 (39%): medie de somn de 7 ore și 10 minute – se culcau cel mai târziu și se trezeau cel mai devreme.
- Grupul 2 (24%): medie de 7 ore și 21 minute – aveau valori medii la toate caracteristicile somnului.
- Grupul 3 (37%): medie de 7 ore și 25 minute – se culcau cel mai devreme și aveau un ritm cardiac mai scăzut în timpul somnului.
Deși nu s-au observat diferențe semnificative în realizările școlare între grupuri, la testele cognitive legate de vocabular, citit, rezolvarea de probleme și atenție, Grupul 3 a obținut cele mai bune rezultate, urmat de Grupul 2 și Grupul 1, care a avut cele mai slabe performanțe. Grupul 3 a avut, de asemenea, cel mai mare volum cerebral și cele mai bune funcții cerebrale, în timp ce Grupul 1 a avut cel mai mic volum cerebral și cele mai slabe funcții.
Autorii studiului subliniază că, deși diferențele în durata somnului dintre grupuri erau mici, aceste variații au avut un impact semnificativ asupra structurii și activității cerebrale, precum și asupra performanțelor cognitive. De asemenea, cercetătorii au observat ritmul cardiac al participanților, Grupul 3 având cele mai mici ritmuri cardiace în timpul somnului, în timp ce Grupul 1 a avut cele mai mari, indicând o calitate slabă a somnului.
Studiul ABCD, datorită caracterului său longitudinal, a permis observarea variațiilor în tiparele de somn, structura și funcția cerebrală, precum și în performanțele cognitive, persistente cu doi ani înainte și după perioada analizată.
