Europa își propune o independență militară față de SUA
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat un sentiment de schimbare profundă în rândul liderilor europeni la Conferința de securitate de la München, afirmând: „Au fost depășite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi.” Relațiile transatlantice au fost tensionate în ultimul an, în special din cauza revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Presiunea exercitată de președintele american pentru anexarea Groenlandei a sporit îndoielile europenilor cu privire la angajamentul Washingtonului de a proteja Europa prin NATO.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a oferit europenilor o asigurare limitată în discursul său de la Conferința de la München, exprimând dorința SUA de a colabora cu Europa, dar criticând recentul curs politic al continentului. Rubricile de discuție au evitat subiecte esențiale precum NATO, Rusia sau războiul din Ucraina, ceea ce reflectă un decalaj tot mai mare între SUA și partenerii europeni.
În contextul războiului din Ucraina, care se apropie de al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera eforturile de consolidare a propriilor apărări și vor depinde mai puțin de SUA. Acest demers este în concordanță cu așteptările administrației Trump, care a declarat că Europa ar trebui să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, în timp ce Washingtonul va menține umbrela nucleară asupra Europei.
Pilonul european al NATO
Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer și-au exprimat angajamentul față de un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. O apărare internă consolidată este văzută ca o protecție împotriva unui posibil viitor lider american care ar putea decide să nu susțină Europa. Merz a afirmat: „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect atât timp cât nu ne putem garanta singuri propria noastră securitate.”
Într-un semn al nervozității față de angajamentele de securitate ale SUA, Merz a menționat că a început discuții cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, având în vedere că Franța deține singura forță de descurajare nucleară cu adevărat independentă din Europa.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare
Europa se confruntă cu o multitudine de amenințări și, motivată de temerile față de Rusia și de îndemnurile lui Trump, țările europene au crescut cheltuielile pentru apărare. Anul trecut, membrii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărarea de bază de la 2% din PIB la 3,5%, cu încă 1,5% destinate altor investiții legate de securitate. Cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.
Țările europene formează consorții pentru a construi sisteme complexe de armament, iar miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru a avansa lucrările la European Long-range Strike Approach (ELSA), un proiect de dezvoltare a rachetelor „deep strike.”
Dificultăți în implementarea proiectelor
Cu toate acestea, unele proiecte paneuropene de anvergură se confruntă cu dificultăți în implementare. Proiectul franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS se află în impas, partenerii neputând ajunge la un acord privind repartizarea sarcinilor între companiile implicate. Dezbaterile au fost însoțite de dispute cu privire la deschiderea proiectelor de apărare către companii externe, Franța fiind cel mai puternic susținător al „cumpărați produse europene”, în timp ce Germania și Țările de Jos pledează pentru o abordare mai deschisă.
O forță nucleară europeană de descurajare
Merz a declarat că Berlinul a început discuții cu Franța despre o forță nucleară europeană de descurajare, subliniind că este timpul ca Europa să devină o putere geopolitică, având în vedere amenințarea rusă. „Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică,” a afirmat Macron, insistând asupra necesității reorganizării arhitecturii de securitate în Europa, adaptând-o la realitățile actuale.
În timp ce Germania nu poate dezvolta arme nucleare conform acordurilor internaționale, Franța rămâne singura putere nucleară a Uniunii Europene, având al patrulea cel mai mare stoc nuclear din lume.
Merz a subliniat că, în era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor putea acționa singure, îndemnând la repararea și reînviorarea încrederii transatlantice. El a menționat că apartenența la NATO este atât un avantaj competitiv pentru Europa, cât și pentru Statele Unite.
Un moment decisiv în relațiile transatlantice
Rubio a afirmat că relațiile transatlantice se află într-un „moment decisiv,” dar a adoptat un ton mai conciliant comparativ cu declarațiile anterioare. Favorabilitatea față de SUA în Europa a atins cel mai scăzut nivel de la începutul monitorizării în 2016, iar sondajele sugerează că percepția amenințărilor din partea SUA a crescut, fiind comparabilă sau mai mare decât cea din partea Chinei, Iranului sau Coreei de Nord.
În această atmosferă de tensiune, liderii europeni caută să își croiască o cale independentă, menținând în același timp alianța cu Washingtonul, într-un context marcat de provocări fără precedent.
