Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 până la 1.121 miliarde de lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Ca pondere în economie, datoria guvernamentală a ajuns la 60,2% din PIB, marcând o creștere față de 60% în octombrie. Aceasta reprezintă o premieră pentru România, întrucât este pragul de alertă stabilit în tratatele europene și în criteriile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că „Marea problemă o reprezintă plata datoriei”, în condițiile în care economia încetinește, iar costurile de finanțare rămân ridicate. Evoluția datoriei a fost influențată de modificarea structurii acesteia, datoria pe termen mediu și lung scăzând la 1.043 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, ajungând la 77,788 miliarde de lei.
Structura datoriei publice
Cea mai mare parte a datoriei publice este constituită din titluri de stat, care însumează 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei. Din punct de vedere valutar, datoria în lei este de 516,36 miliarde de lei, cea în euro de 490,4 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani este de 112,77 miliarde de lei echivalent.
Datoria administrației centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde de lei în noiembrie, de la 1.091 miliarde de lei în octombrie, majoritatea fiind contractată pe termen mediu și lung. Datoria administrațiilor locale a scăzut ușor, la 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din PIB, în creștere față de luna precedentă, iar datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde de lei, reprezentând 30,6% din PIB, un nivel similar cu cel din octombrie.
Impactul datoriei asupra economiei
Adrian Negrescu subliniază că presiunea reală nu provine doar din creșterea datoriei, ci mai ales din costurile de plată ale acesteia, având în vedere că, în 2026, România va trebui să plătească 30 de miliarde de euro în contul datoriei, care crește cu un miliard de euro pe săptămână. România se împrumută în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, cum ar fi pensii, salarii și alte cheltuieli sociale, în loc să investească în proiecte de infrastructură sau educație.
Soluția propusă de analist este reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public, astfel încât nevoia de finanțare să scadă. Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, dar aceasta este considerată „o soluție de compromis”. Fără reforme și orientarea împrumuturilor către investiții care să genereze creștere economică, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, ridicând semne de întrebare privind capacitatea de plată a statului.
„Toată această datorie se plătește din taxe și impozite. Cu cât datoria crește, cu atât taxele și impozitele vor rămâne ridicate în anii următori. România se împrumută într-un ritm mai accelerat decât alte state europene, însă banii nu sunt direcționați către investiții majore, ci pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului”, a concluzionat analistul economic.
