BNR dezvăluie prognozele actualizate pentru inflație
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri, în cadrul conferinței de lansare a Raportului trimestrial asupra inflației, prognoza actualizată a BNR, construită pe scenariul în care plafonarea prețului la gaze dispare. Isărescu a menționat că instituția a luat în considerare doar măsurile oficial adoptate, afirmând: „Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză.” Astfel, eventualele modificări ale prețurilor la gaze după luna martie vor fi incluse doar în cazul în care acestea vor fi aprobate.
Raportul, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, actualizează evaluările privind evoluția inflației, perspectiva economiei și impactul măsurilor fiscale și energetice adoptate în ultimul an. Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, dar se preconizează o creștere temporară în trimestrul al doilea. Ulterior, inflația ar trebui să revină pe o traiectorie descendentă, cu revenirea în intervalul țintei BNR estimată pentru mijlocul anului 2027.
Creșterea temporară a inflației este explicată prin efecte de bază, evoluția cotațiilor unor mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. De asemenea, evoluțiile actuale se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în trimestrul III din 2025, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor.
Măsurile fiscale și impactul asupra inflației
Oficialii BNR estimează că impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat anul trecut se va resimți cu aproximativ patru puncte procentuale în inflație, dintre care aproximativ două puncte provin din liberalizarea pieței energiei. Banca centrală subliniază că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă. Datele prezentate indică o temperare a inflației în ultimul trimestru din 2025, principalul factor fiind scăderea cererii de consum.
Decizia BNR de menținere a dobânzii
BNR a explicat că decizia de menținere a dobânzii de politică monetară a fost influențată de natura presiunilor inflaționiste. Politica monetară afectează în principal cererea, nu șocurile de pe partea ofertei, cum ar fi cele generate de energie sau taxe. Mugur Isărescu a declarat că o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi putut reduce inflația mai rapid, dar ar fi riscat să împingă economia într-o recesiune severă, motiv pentru care BNR a optat pentru o abordare mai flexibilă.
Isărescu a adăugat că măsurile fiscale adoptate anul trecut au ajutat la menținerea finanțării deficitului bugetar și la păstrarea ratingului de țară într-un context economic tensionat.
Riscuri pentru economie și evoluția consumului
BNR a observat că economia a trecut rapid de la un excedent de cerere la un deficit de cerere, tendință ce se așteaptă să continue. Scăderea consumului este vizibilă în sectoare precum comerțul, serviciile și turismul, dar și în cadrul achizițiilor importante ale populației. O continuare a acestei tendințe ar putea duce la o încetinire economică mai accentuată, în condițiile în care persistă influențe inflaționiste din importuri, în special în zona bunurilor nealimentare.
În acest context, BNR consideră că investițiile publice sunt principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația, deși efectele acestora se resimt mai lent și necesită ritmuri ridicate de creștere pentru a compensa scăderea consumului.
