Dialogul esențial cu Tatiana Toader despre conducerea Direcției Naționale Anticorupție
Tatiana Toader, actual procuror șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a susținut marți, 24 februarie, interviul pentru promovarea la conducerea parchetului anticorupție. Ea a discutat despre mandatul său de procuror-șef adjunct obținut în 2023 și despre obiectivele pe care le propune în cazul în care va fi numită la șefia parchetului.
„Într-o societate în care combaterea corupției este un element de siguranță socială, a presta acest serviciu public în slujba cetățeanului este o provocare și presupune un echilibru just între furnizarea rapidă a unor rezultate și menținerea unui standard foarte înalt al calității în activitatea noastră de urmărire penală, validată prin hotărârile judecătorești și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile judiciare”, a declarat Tatiana Toader în timpul interviului.
Toader a subliniat că DNA este „o structură de parchet atractivă” și că „oamenii și timpul sunt principalele resurse pentru a obține performanță”. „Procurorii DNA știu ce au de făcut; se văd din rezultatele lor; uneori, nici nu mai este nevoie de orientarea managementului într-o anumită direcție de motivare, motivarea vine din sens invers, de la procurori”, a menționat aceasta.
Obiectivele pentru șefia DNA
În ceea ce privește măsurile pe care le-ar implementa dacă ar ajunge la conducerea DNA, Tatiana Toader a propus realizarea unei analize manageriale cu privire la modalitățile de sesizare la nivelul serviciilor teritoriale și structurilor operative ale DNA. „Atât o evaluare cantitativă, cât și una calitativă, raportată la infracțiunile de competența Direcției, ar putea fi valorificate pentru identificarea celor mai bune măsuri în vederea coordonării la nivel național și regional cu instituțiile cu atribuții de control, dar și pentru identificarea de bune practici și diseminarea acestora în interiorul DNA”, a adăugat ea.
De asemenea, Toader a menționat necesitatea realizării unor controale la mai multe servicii teritoriale din cadrul DNA și a exprimat dorința de a avea un mecanism intern pentru a detecta „scurgerile de informații” în presă.
Problemele legate de prescripție și anchetarea magistraților
Tatiana Toader a subliniat importanța unui dialog „constructiv” pentru eficientizarea mecanismului de urmărire penală și a activității de judecată prin măsuri legislative și interne. În acest sens, ea a abordat problema prescripției răspunderii penale, aducând ca exemplu o practică adoptată de Italia și Elveția, prin care prescripția poate înceta în momentul în care a fost adoptată o hotărâre din prima instanță.
Referitor la cauzele de evaziune fiscală și spălare de bani, Toader a subliniat necesitatea „accentuării” nivelului de informație pe care procurorii îl primesc de la instituțiile de control, precum ANAF sau Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. De asemenea, ea a discutat ipoteza ca DNA să primească din nou competența de a ancheta infracțiunile de corupție comise de magistrați, subliniind că „magistrații nu au nevoie de garanții suplimentare în fața legii penale față de ceilalți cetățeni”.
Toader a afirmat că nu se pune problema unui „eșec al luptei anticorupție în domeniul magistraturii”, menționând că, din 5.500 de dosare pe care le-a instrumentat, doar în 8 cauze au fost indicii privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către magistrați, ceea ce a dus la declinarea acestora către parchetele curților de apel și parchetul general.
