Emmanuel Macron își va revizui viziunea nucleară a Franței
Președintele Emmanuel Macron va actualiza luni doctrina nucleară a Franței, excluzând controlul european comun și subliniind ceea ce Parisul poate oferi aliaților care sunt îngrijorați de fiabilitatea umbrelei nucleare americane. Deși Franța și Marea Britanie sunt ambele puteri nucleare, majoritatea țărilor europene se bazează în principal pe Statele Unite pentru a descuraja potențialii adversari, un pilon al securității transatlantice vechi de zeci de ani.
Apropierea lui Trump de Rusia în contextul războiului din Ucraina și atitudinea sa mai dură față de aliații tradiționali au zguduit guvernele europene. La începutul acestei luni, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Berlinul a deschis discuții cu Franța privind o potențială forță de descurajare nucleară europeană, o abordare pe care Macron o consideră esențială pentru o apărare holistică.
Oficialii europeni se întreabă în ce măsură arsenalul Franței poate proteja continentul, având în vedere preocupările legate de împărțirea costurilor și cine ar controla deciziile de lansare. Franța cheltuiește aproximativ 5,6 miliarde de euro pe an pentru a-și menține stocul de 290 de arme nucleare, fiind al patrulea arsenal ca mărime din lume.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat că, pentru Europa, construirea unei capacități nucleare proprii ar necesita miliarde de euro, adăugând că ar putea pierde „garantul suprem al libertății”, care este umbrela nucleară a SUA. În prezent, SUA staționează aproximativ 100 de bombe nucleare în mai multe țări europene, iar forțele aeriene ale acestor națiuni non-nucleare ar transporta bombele americane în conformitate cu doctrina „partajării nucleare”.
Oficialii francezi subliniază că Parisul nu dorește să înlocuiască umbrela SUA sau să concureze cu NATO. De asemenea, se afirmă că doctrina Franței are ca scop provocarea de daune inacceptabile centrelor politice, militare și economice ale adversarilor, ceea ce necesită un număr mai mic de ogive pentru a fi credibilă.
Franța dorește ca europenii să înțeleagă mai bine ce poate oferi doctrina sa nucleară, dar este fermă în convingerea că responsabilitatea finanțării mijloacelor sale de descurajare rămâne exclusiv a Franței. Un element central al poziției Franței este „ambiguitatea strategică” cu privire la utilizarea armelor nucleare și la interesele vitale care se suprapun cu apărarea europeană.
Discuțiile despre extinderea rolului Franței ar necesita dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune, capacitate de care Europa nu dispune în prezent. De asemenea, dezvoltarea de arme nucleare tactice este considerată improbabilă, deoarece ar putea declanșa alarma în cadrul tratatului de neproliferare nucleară.
Macron va prezenta actualizarea doctrinei nucleare la baza submarinelor nucleare franceze din Bretania, accentuând că poziția Franței vizează menținerea unui arsenal minim, dar credibil, destinat descurajării oricărui atac. Oficialii francezi au menționat că peisajul strategic s-a schimbat dramatic de la ultimul discurs al lui Macron din 2020, în special din cauza arsenalului în creștere al Rusiei și a retoricii nucleare intensificate de la invazia Ucrainei.
Un principiu rămâne neschimbat: numai președintele francez poate ordona un atac nuclear, iar oficialii francezi vor reafirma această poziție în discursul lui Macron.
