Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra pieței petrolului
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine o realitate în România, dacă prețul țițeiului se stabilește între 90 și 100 de dolari/baril, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Aceasta va aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă.
În acest context, atacarea Iranului și riposta acestuia au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz, un punct sensibil al infrastructurii energetice globale. Aproape o cincime din petrolul consumat zilnic în lume tranzitează prin această fâșie de apă, iar piețele reacționează la orice posibilitate de blocare a aprovizionării.
Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscurilor. Odată cu deschiderea burselor, se va observa un „premiu de risc geopolitic”, un adaos de costuri pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol. Creșterea prețului barilului de la 73 la 100 de dolari nu este o simplă variație bursieră, ci un multiplicator economic care va afecta costurile transportului, industria și agricultura.
Inflația, care începea să se stabilizeze în Europa, ar putea să primească un nou impuls în acest context. Prețurile de referință pentru petrol testau deja maximele ultimelor luni, iar piețele analizează diferite scenarii: persistența tensiunilor fără blocaje reale ar putea duce la o creștere de 10-20 de dolari/baril din „premiul geopolitic”, în timp ce blocajele serioase ale exporturilor ar putea propulsa prețul peste 90-100 de dolari/baril.
Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției, însă măsurile lor nu vor elimina riscul militar. Capacitatea de creștere rapidă a producției este limitată, iar prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni, în funcție de stocuri, de contractele rafinăriilor și de politica comercială a rețelelor de distribuție.
Structura prețului carburanților în România arată că 50-55% din preț este reprezentat de fiscalitate (accize + TVA), 30-35% din costul produsului (țiței + rafinare), iar restul fiind distribuție și marjă. O creștere a prețului petrolului cu 10 dolari/baril se traduce printr-un plus de 70 de bani/litru, în timp ce o majorare de 20 de dolari/baril duce la o creștere de 1 leu/litru.
În concluzie, dacă țițeiul se stabilește la 90-100 de dolari, depășirea pragului de 9-10 lei/litru pentru carburanți devine o realitate. Impactul conflictului dintr-o regiune strategică energetic se va resimți global, cu efecte asupra consumatorilor, companiilor și statelor. Vulnerabilitatea României provine din integrarea sa în economia europeană, iar eventualele încetiniri în economiile majore, precum Germania sau Italia, vor avea un impact rapid asupra Bucureștiului.
Pe termen lung, rămâne de văzut cum va evolua situația și care va fi capacitatea României de a absorbi un nou șoc energetic major, având în vedere structura economică și politicile interne.
