Transformarea economică drastică a României: De la expansiune la recesiune
În urmă cu câțiva ani, România se număra printre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. Însă, creșterile salariale orientate spre scopuri electorale au dus la un deficit bugetar uriaș. Deși creșterea taxelor a contribuit la reducerea acestui deficit, ea a avut ca efect și contractarea economiei. În plus, războiul din Orientul Mijlociu se așteaptă să afecteze și mai mult economia românească, conform unei analize Bloomberg.
Adrian Șelereanu, proprietarul unui restaurant din București, consideră că recesiunea României nu este o surpriză. Pentru a supraviețui, el și-a schimbat furnizorii, a redus personalul și a început să-și servească clienții personal, alături de soția sa. Cu toate acestea, aceste măsuri nu au fost suficiente, iar după 15 ani de activitate, a decis să-și închidă restaurantul din cauza creșterii facturilor la energie, a impozitelor mai mari și a numărului tot mai mic de clienți. „Oamenii nu își mai permit să vină la restaurant și eu nu-mi pot permite să scad prețurile fără să înregistrez pierderi”, a declarat Șelereanu.
Până recent, România concura cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est. Acum, însă, țara trece printr-o ajustare dureroasă, după ce ani de generozitate guvernamentală i-au afectat finanțele. În Uniunea Europeană, România s-a aflat pe ultimul loc în ultimele 24 de luni în mai multe clasamente, având cele mai mari deficite comerciale și bugetare, cea mai mare rată a inflației și cele mai mari costuri de împrumut, alături de Ungaria.
Conducerea politică încearcă să găsească soluții, dar acest proces este dificil. O dezbatere recentă, înaintea unui vot important asupra bugetului, s-a transformat într-un schimb de replici dure între partidele din coaliția de guvernare, care se ceartă pe reducerile de cheltuieli necesare.
Măsurile de austeritate au redus deficitul bugetar, dar au contribuit la contracția economiei pentru al doilea trimestru consecutiv, conform INS. Obligațiunile în dolari ale României au avut printre cele mai slabe performanțe în rândul piețelor emergente, cu randamentul titlurilor scadente în 2053 crescând cu 17 puncte procentuale, atingând 6,61%.
Economiștii de la patronatul Concordia, care reprezintă peste 4.000 de companii din România, au avertizat că „România este extrem de vulnerabilă la șocurile externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai mare din regiune.” Aceasta limitează capacitatea guvernului de a sprijini investițiile și creșterea economică.
Restaurantul lui Șelereanu este doar unul dintre miile de afaceri care au dat faliment. În ianuarie, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea în domeniul serviciilor pentru consumatori. Acest lucru afectează și marii jucători internaționali, precum Carrefour, care își vinde unitatea din România după aproape 25 de ani, raportând o pierdere netă de 21 de milioane de euro anul trecut.
Deși PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de patru ori de la aderarea la UE în 2007, creșterea a fost alimentată de cheltuieli de consum, nu de investiții în infrastructură și producție. Guvernul, prin ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, intenționează să majoreze investițiile la un nivel record de 100 de miliarde de lei, o creștere de 28% față de anul trecut, majoritatea provenind din fonduri UE.
Cu toate acestea, Nazare a recunoscut că modelul de creștere bazat pe consum și deficite în continuă creștere a erodat fundamentele economice ale țării. Premierul Ilie Bolojan, care conduce o coaliție formată din patru partide cu opinii politice divergente, are acum sarcina de a reduce un deficit bugetar care a depășit 9% din PIB în 2024. Deși guvernul a majorat taxele și accizele, promovarea reformelor mai dificile a dus la tensiuni în rândul electoratului și în cadrul guvernului.
România trebuie să profite de oportunitatea de a remodela economia printr-o „revoluție a ofertei”, conform lui Radu Burnete, consilier al primarului Nicușor Dan. Economiștii sunt îngrijorați că România riscă să rămână prinsă în „capcana venitului mediu”, având probleme în a-și crește competitivitatea cu o producție de calitate superioară.
În final, necesitatea ca firmele din România să își crească eficiența în toate sectoarele devine mai importantă ca niciodată. Antreprenorii din domeniul serviciilor și al ospitalității nu vor dispărea, dar trebuie să acționeze pentru a-și crește profiturile fără a aștepta stimulente de la guvern.
