ANAT introduce trei soluții de siguranță pentru turiști ca răspuns la criza din Iran
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) propune trei mecanisme de protecție pentru turiști: fondul de garantare pentru agenții, fondul pentru biletele de avion și fondul de repatriere în situații de criză. ANAT își exprimă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile pentru implementarea acestor soluții. „Într-o perioadă în care siguranța călătorilor devine o preocupare majoră la nivel global, construirea unui sistem modern de protecție pentru turiștii români devine o obligație pentru România”, se arată într-un comunicat al ANAT.
Vid legislativ și operațional
În contextul actual, în care numeroși turiști români au rămas blocați în țări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului din Iran, agențiile de turism au intervenit pentru a gestiona situația. Acestea au suportat primele 3 nopți de cazare, conform obligațiilor legale, și au oferit sprijin turiștilor pentru organizarea prelungirii șederii. Totodată, agențiile încearcă să identifice soluții de transport pentru a-și îndeplini obligațiile de repatriere.
Apariția unui vid legislativ este evidentă, deoarece legea prevede repatrierea turiștilor când transportul comercial devine disponibil, dar nu reglementează clar situațiile în care spațiul aerian este blocat pe perioade lungi. ANAT avertizează că România nu dispune de mecanisme funcționale de protecție pentru turiști în situații de criză majoră.
Legea Fondului de Garantare
ANAT promovează de câțiva ani Legea Fondului de Garantare pentru agențiile de turism, inspirată din modelele funcționale din Europa, pentru a preveni pierderile financiare ale turiștilor în astfel de situații. Deși inițiativa nu a fost tratată cu prioritate de foștii miniștri, se afirmă că există un dialog constructiv cu actuala conducere a ministerului, cu speranța ca proiectul să devină funcțional de la 1 ianuarie 2027.
Vulnerabilitatea pasagerilor
ANAT a propus și Legea Fondului de Garantare a biletelor de avion, inspirată din modelul danez, care colectează 1 euro pentru fiecare segment de zbor. Falimentul companiei aeriene Blue Air a evidențiat vulnerabilitatea pasagerilor, aproximativ 280.000 de persoane pierzând peste 90 de milioane de euro. De asemenea, ANAT subliniază necesitatea unui mecanism de intervenție pentru repatrieri în situații de criză, care să permită organizarea rapidă de zboruri speciale în cazul blocării transportului aerian comercial.
În prezent, autoritățile pot oferi sprijin consular, însă este nevoie de un mecanism financiar dedicat pentru repatrieri în caz de crize majore. Alte state europene au organizat zboruri speciale pentru repatrierea cetățenilor lor în aceste zile, iar unele dintre aceste operațiuni au fost finanțate de guvernele respective.
Propunerea ANAT pentru un mecanism de repatriere
ANAT propune crearea unui fond de repatriere pentru situații de urgență, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, finanțat prin contribuții minime de 0,5 euro per pasager aerian și 0,5 euro per turist transportat cu autocarul. Sumele ar putea crea o rezervă financiară pentru intervenții rapide în caz de dificultăți ale românilor în străinătate.
„Întrebarea este simplă: ați plăti câțiva lei în plus la biletul de transport pentru a ști că, în cazul unei crize majore, există un mecanism care vă poate aduce acasă în siguranță?”, întreabă ANAT, subliniind că industria turismului este pregătită să contribuie la construirea acestor soluții. Aproximativ 3.000 de cetățeni români aflați în Orientul Mijlociu au cerut ajutor pentru repatriere din cauza conflictului din Iran și a închiderii spațiului aerian.
