Evenimentele din procesul de la București privind terenul din Faleza Nord
Un teren de circa 500 mp, situat pe strada Pescarilor din cartierul constănțean Faleză Nord, este în atenția judecătorilor bucureșteni, după ce Statul Român, prin Administrația Națională Apele Române (ANAR), l-a revendicat drept faleză. Dosarul se află la Curtea de Apel București, unde a fost strămutat de la instanțele din Constanța, la cererea actualului proprietar.
Judecătorii bucureșteni au sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate ce vizează faleza litoralului românesc. La ultimul termen de judecată, cauza a fost amânată din lipsa raportului de expertiză judiciară, noul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026, la ora 11:00.
Cazul este în rejudecare, după ce instanța supremă a admis recursul declarat de Apele Române împotriva deciziei Curții de Apel București, trimițând dosarul înapoi judecătorilor din capitală. Judecătorii bucureșteni au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate la data de 14 noiembrie 2025.
În speță, este invocată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3 alin. 1 și pct. 32 din anexa nr. 1 din Legea nr. 107/1996, precum și a dispozițiilor art. 6 alin. 2 lit. d și e și art. 7 din OUG nr. 202/2002, prin raportare la mai multe articole din Constituție și la art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la CEDO.
Articolul 3 alineatul 1 și punctul 32 din Anexa 1 din Legea apelor afirmă că faleza și plaja mării aparțin domeniului public al statului. De asemenea, OUG 202/2002 stipulează că falezele în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului, până la 10 m în spatele crestei falezei, precum și uscatul care a pierdut calitatea de plajă sau faleză, aparțin domeniului public al statului.
Excepția de neconstituționalitate opune aceste texte legale drepturilor constituționale vizând proprietatea privată, garantate prin legea fundamentală a statului, menționând că drepturile garantate prin Constituție nu pot fi restricționate prin ordonanțe de urgență.
În primă instanță, Tribunalul Constanța a admis acțiunea în revendicare formulată de ANAR cu privire la terenul din Faleză Nord, obligând proprietarul actual să lase în deplină proprietate terenul în domeniul public al Statului Român. Tribunalul a decis, de asemenea, rectificarea cărții funcțiare nr. 203185 a UAT Constanța, radând mențiunile despre dreptul de proprietate al acestuia.
După strămutare, Curtea de Apel București a admis apelul proprietarului actual, stabilind că Apele Române nu aveau calitatea procesuală necesară pentru a deschide procesul. Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul ANAR, ordonând rejudecarea procesului.
Decizia judecătorilor Curții de Apel București în rejudecare va fi din nou supusă recursului, care va fi analizat de Curtea Supremă de Justiție a României.
