Obținerea salariului și pensiei ca fost informator al Securității: analiza CNSAS
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a prezentat cazul unui bărbat care, între 1956 și 1970, a fost informator al Securității fără a avea un alt loc de muncă. Activitatea sa ca informator nu putea fi considerată vechime în muncă. În urma unei solicitări, Securitatea a găsit o soluție pentru a recunoaște acești ani ca vechime.
Bărbatul, cunoscut sub numele de Dragomir Mihai, a trăit exclusiv din recompensele primite pentru informațiile furnizate. Confruntându-se cu perspectiva unei bătrâneți fără pensie, a solicitat Securității să-i recunoască vechimea în muncă. Deși acest demers era legal imposibil, Securitatea a decis să găsească soluții pentru a-l ajuta pe fostul informator.
Un raport din 20 martie 1970, aprobat de vicepreședintele Consiliului Securității Statului, general-maior Constantin Stoica, a ordonat Direcției I și Direcției personal să soluționeze situația lui Dragomir Mihai. În raport se preciza că, în perioada 1956-1970, acesta nu a fost încadrat în alt loc de muncă, iar lipsa recunoașterii vechimii în muncă afecta drepturile sale salariale și pensia viitoare.
Pentru a rezolva situația, s-a propus ca perioada de 14 ani să fie considerată ca angajare în Consiliul Securității Statului, atât ca subofițer, cât și ca civil. Astfel, s-a decis ca perioada aprilie 1956 – august 1967 să fie recunoscută ca subofițer cu grad de plutonier, iar perioada august 1967 – mai 1970 să fie considerată ca angajare civilă.
Documentele necesare pentru întocmirea carnetului de muncă cu dată retroactivă au fost emise, iar bărbatul a fost trecut în evidența centrului militar ca subofițer de rezervă. Această soluție a permis ca Dragomir Mihai să beneficieze atât de salariu, cât și de pensie, în ciuda activității sale informale ca informator al Securității.
