Radu Miruță: Amplificarea investițiilor în sectorul apărării servește ca un mecanism de descurajare, nu ca o invitație la conflict pentru România
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a respins marți „narativele” care sugerează că investițiile în industria națională de apărare ar avea ca scop implicarea României într-un conflict militar. La o conferință de specialitate, Miruță a declarat că majorarea capacităților de producție militară are un rol exclusiv de descurajare, nu unul ofensiv.
„Nu înseamnă că, dacă mărim capacitățile de producție și investim în apărare, vrem să atacăm pe cineva. Aud un narativ foarte des împins din unele zone, în spațiul public: „Băgați România în război”, „Creșteți capacitățile de producție”. O prostie! Creșterea capacităților de producție se întâmplă cu un singur scop: descurajarea”, a afirmat Miruță.
Ministrul a subliniat importanța transmiterii unui semnal clar că România are capacitatea de a se apăra, menționând că „în mintea celor care se uită cu scopuri malițioase înspre România trebuie să se impregneze faptul că România are o capacitate de apărare și că investește mai mult în acest domeniu”.
Obligațiile României ca stat membru NATO
Radu Miruță a invocat articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede obligația statelor membre NATO de a-și dezvolta capacitățile de apărare. El a precizat că majorarea taxelor nu are ca scop exclusiv sprijinirea Ucrainei, ci corectarea unor decizii economice greșite din trecut și consolidarea securității naționale: „Nu creștem taxele pentru a investi în industria națională de apărare pentru a ajuta exclusiv ce se întâmplă în Ucraina. Creștem taxele pentru că au fost niște decizii greșite în trecut. (…) Creștem investițiile în zona de apărare pentru a descuraja, nu pentru a fi ofensivi”.
Miruță a discutat și despre avantajele achizițiilor militare realizate în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene, subliniind că aceste proceduri permit obținerea unor prețuri mai mici și livrarea mai rapidă a echipamentelor.
Transparența în achizițiile militare
Ministrul Apărării a respins criticile apărute în spațiul public conform cărora programul SAFE nu ar fi transparent sau că ar facilita cumpărarea de echipamente militare vechi din state precum Germania sau Franța: „România nu este în situația de a alege dacă să se înzestreze militar cu aceste produse sau nu. Este deja o decizie a statului român validată prin Parlament. Alegerea este dacă obținem aceste capabilități la un preț mai mic, prin SAFE, sau la un preț mai mare”.
Miruță a promis o „transparență aproape iritantă” în procesul de achiziții militare, asigurând că toate elementele și factorii care au stat la baza deciziilor de atribuire a contractelor vor fi făcute publice. De asemenea, el a precizat că Ministerul Apărării nu va influența alegerea subcontractorilor în proiectele derulate prin programul SAFE, stabilind un cadru care să permită companiilor private din România să participe competitiv în lanțurile de aprovizionare.
Un exemplu menționat este contractul pentru fabrica de pulberi de la Victoria, din județul Brașov, unde investitorul va avea obligația de a colabora cu furnizori din economia locală. „Noi nu spunem cine să fie firmele respective. Spunem doar că acesta este culoarul prin care firmele pot interacționa competitiv cu cel responsabil de producție”, a concluzionat ministrul Apărării.
