Cercetarea scoate la iveală cele 37 de proteine din sângele centenarilor asociate cu longevitatea și bunăstarea
Știința avansează în descifrarea codului longevității printr-un nou studiu care a identificat în sângele centenarilor zeci de proteine asociate cu o îmbătrânire mai lentă. Oamenii de știință din Elveția au colectat și comparat probe de sânge de la persoane sănătoase mai tinere, cu vârste între 30 și 60 de ani, octogenari spitalizați, cu vârste între 80 și 90 de ani, și vârstnici cu vârsta de 100 de ani și peste. Aceștia au evaluat modul în care expresia proteinelor plasmatice evoluează și afectează metabolismul, imunitatea și durata de viață generală.
Dintre cele peste 700 de proteine măsurate, 37 au format un profil care era „mai apropiat de cel al celui mai tânăr grup decât de cel al octogenarilor”. Aceasta reprezintă aproximativ 5% din proteinele măsurate, ceea ce sugerează că centenarii nu scapă complet de îmbătrânire, ci că anumite mecanisme cheie sunt semnificativ încetinite. Multe dintre proteinele din acest profil modulează imunitatea și metabolismul. Unele sunt esențiale pentru reciclarea globulelor roșii și eliminarea proteinelor disfuncționale, cum ar fi cele asociate cu boli neurodegenerative, precum Alzheimer.
Alte proteine declanșează apoptoza, o moarte celulară programată care suprimă formarea tumorilor. Unele dintre proteinele identificate sunt asociate cu un metabolism favorabil al grăsimilor și cu eliberarea de insulină, protejând astfel împotriva tulburărilor metabolice. Proteinele contribuie, de asemenea, la menținerea structurii corpului nostru prin sprijinirea matricei extracelulare, o rețea de minerale, colagen și alte substanțe care formează „cimentul” corpului nostru.
Cele mai clare rezultate ale studiului au implicat cinci proteine asociate cu stresul oxidativ, care este generat de răspunsuri excesive ale sistemului imunitar și accelerează îmbătrânirea. Procesul de „optimizare” a funcționării organismului uman este esențial. De exemplu, globulele albe generează radicali liberi pentru a ucide agenții patogeni, dar producția excesivă de radicali liberi poate duce la inflamație și deteriorarea țesuturilor, având un rol în tulburările autoimune, cancer și boli neurodegenerative.
Studiul a arătat că centenarii par a fi protejați de stresul oxidativ, având niveluri mai ridicate de proteine antioxidante. Paradoxal, centenarii din acest studiu au produs mai puține proteine antioxidante decât populația geriatrică standard, ceea ce sugerează că au niveluri mai scăzute de stres oxidativ și, prin urmare, o nevoie mai mică de a produce proteine antioxidante.
Centenarii au păstrat, de asemenea, o proteină responsabilă de degradarea GLP-1, hormonul care reglează eliberarea de insulină. Acest mecanism sugerează că centenarii mențin un echilibru bun al glucozei fără a fi nevoie să producă cantități mari de insulină. Descoperirile sugerează că centenarii beneficiază de o sănătate metabolică optimizată și nu de o supraactivitate a proteinelor necesare pentru a controla un metabolism dereglat.
Rezultatele studiului susțin teoria „inflamației”, conform căreia îmbătrânirea dereglează sistemul imunitar, conducând la o stare persistentă de inflamație. În concluzie, cercetătorii subliniază că îmbătrânirea sănătoasă poate fi obținută prin decizii conștiente, având în vedere că componenta genetică a longevității reprezintă doar aproximativ 25%. Stilul de viață în timpul vieții adulte, inclusiv nutriția, activitatea fizică și conexiunile sociale, joacă un rol important în longevitate.
Astfel, consumul de fructe pentru a reduce radicalii liberi din sânge, exercițiile fizice pentru revigorarea matricei extracelulare și menținerea sănătății cognitive prin socializare sunt recomandări esențiale pentru a sprijini un proces de îmbătrânire sănătos.
