Cât de multă avere revine în țară prin programul SAFE?
Planul Hanwha Aerospace România se bazează pe o producție locală de până la 80% și pe transferul de tehnologii critice pentru a consolida capabilitățile suverane de apărare ale României. Inițiativa urmărește construirea unui ecosistem industrial complet de apărare în România, prin sute de parteneriate locale, colaborare în cercetare și dezvoltarea forței de muncă.
Pachetul industrial de 1,3 miliarde de euro, care include producția de sisteme terestre, localizarea producției de muniție, sisteme fără pilot și tehnologii de rachete, este estimat să genereze aproximativ 14,4 miliarde de euro valoare economică și să susțină peste 9.400 de locuri de muncă directe și indirecte în ecosistemul industrial de apărare din România.
În timp ce România dezbate cât din finanțarea europeană pentru apărare din cadrul SAFE (Security Action for Europe) va consolida cu adevărat economia națională, Hanwha Aerospace România își poziționează strategia de localizare profundă, transfer de tehnologie și investiții industriale pe termen lung ca model pentru transformarea achizițiilor de apărare în creștere industrială națională. O întrebare centrală modelează tot mai mult dezbaterea privind politica de apărare a României: când sunt cheltuite fonduri europene pentru apărare, cât din valoarea economică rămâne efectiv în economia națională?
Problema a devenit mai vizibilă recent, când Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, a ridicat public îngrijorări privind modul în care fondurile SAFE se vor transforma în beneficii concrete pentru industria românească. „Din fiecare euro cheltuit prin SAFE, cât rămâne efectiv în România?”, a întrebat Pauliuc în discuțiile recente despre finanțarea apărării. „Dacă aceste fonduri trebuie să servească interesului național al României, ele trebuie să întărească industria românească, nu doar să finanțeze achiziții de echipamente din străinătate.”
Hanwha Aerospace România: o opțiune pentru suveranitatea industrială a României
În acest context, Hanwha Aerospace România prezintă o propunere diferită, una care depășește simpla furnizare de echipamente și urmărește construirea unui ecosistem industrial de apărare pe termen lung în interiorul României. Compania indică noua sa unitate industrială, Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, din județul Dâmbovița, drept elementul central al acestei strategii.
Construcția uzinei a început la începutul lunii februarie, iar amplasamentul este conceput nu doar ca o unitate de producție, ci ca un centru industrial și tehnologic pe termen lung pentru industria de apărare. Potrivit CEO-ului Hanwha Aerospace România, Lino Lim, localizarea reală, și nu simple procente de aprovizionare, reprezintă adevărata măsură a faptului că cheltuielile pentru apărare consolidează capacitatea națională.
„Localizarea nu înseamnă doar asamblarea echipamentelor”, a spus Lim. „Înseamnă transfer de capacitate industrială și posibilitatea ca România să întrețină, să modernizeze și, în cele din urmă, să dezvolte independent sisteme de apărare.” Conform propunerii Hanwha Aerospace pentru programele românești de vehicule blindate, până la 80% din vehiculul de luptă pentru infanterie Redback ar urma să fie localizat în România. Componente structurale majore, sistemele turelei, arhitectura electronică și sisteme cheie de mobilitate ar fi produse în țară, în timp ce doar un număr limitat de componente specializate, precum armamentul principal și șenilele din cauciuc, ar fi achiziționate internațional.
Unul dintre cele mai importante elemente ale planului vizează transferul capacității de producție pentru powerpack, considerată tehnologia centrală a oricărui vehicul blindat. România ar deveni prima țară din afara Coreei de Sud care găzduiește producția acestui sistem. „Producerea powerpack-ului în România ar permite industriei de apărare românești să dezvolte capacități independente de mentenanță și suport logistic”, a spus Lim. „Ar consolida, de asemenea, suveranitatea tehnologică pe termen lung a României în domeniul sistemelor de vehicule blindate.”
Un parteneriat industrial pe termen lung cu industria românească
O strategie similară de localizare etapizată este planificată și pentru programul obuzierului autopropulsat K9, unde subsisteme cheie de mobilitate, inclusiv transmisia, sistemele de direcție și componentele de distribuție a energiei, ar urma să fie localizate progresiv pe măsură ce producția se extinde. În paralel, Hanwha Aerospace România lucrează la construirea unui ecosistem industrial mai larg în jurul programului.
Compania a identificat deja peste 30 de companii românești drept potențiali parteneri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, în cadrul inițiativei industriale H-ACE Europe. Obiectivul nu este subcontractarea simplă, ci integrarea firmelor românești în rețeaua globală de producție pentru apărare a Hanwha. Partenerii potențiali provin din diverse segmente ale industriei românești, inclusiv producători structurali precum Confind și Comelf, specialiști în optică precum IOR și Pro-Optica, furnizori de sisteme de protecție precum STIMPEX și furnizorul de sisteme hidraulice Eurobody Hydraulic.
Prin aceste parteneriate, companiile românești ar participa direct la producția unor componente cheie pentru sisteme terestre, inclusiv structuri de vehicule, optică, tehnologii de protecție și sisteme hidraulice. Toți furnizorii implicați ar fi sprijiniți pentru a obține certificări de calitate și siguranță la nivel NATO, ceea ce ar permite IMM-urilor românești din domeniul apărării să devină mai competitive pe piețele internaționale.
Pachet industrial de 1,3 miliarde de euro și dezvoltarea capabilităților viitoare
Dincolo de producție și parteneriate industriale, Hanwha Aerospace România a propus și un pachet industrial amplu de 1,3 miliarde de euro, destinat dezvoltării unei capacități suverane de apărare pe termen lung în România. Pachetul combină investiții industriale directe cu investiții în tehnologie și capabilități axate pe cercetare, dezvoltare și sisteme de apărare viitoare.
Investițiile industriale directe vizează construirea unor capacități de producție naționale, inclusiv centre integrate de producție și testare pentru obuzierele autopropulsate K9 și vehiculele de luptă pentru infanterie Redback, susținute de transfer de tehnologie, dezvoltarea competențelor inginerești și know-how de producție avansată. Propunerea include și producția internă de drone în cadrul unui program „Made in Romania”, precum și crearea unui hub industrial pentru vehicule terestre fără pilot (UGV), capabil să producă platforme mici, medii și mari cu propulsie electrică sau hibridă.
Planul Hanwha prevede, de asemenea, localizarea sistemelor de rachete ghidate de precizie cu rază medie și lungă prin acorduri de transfer de tehnologie și joint-venture-uri, precum și producția locală de piese de schimb și componente de mentenanță pentru operatorii K9 din Europa. Dincolo de producție, pachetul industrial include și parteneriate pe termen lung în cercetare și inovare.
Printre domeniile vizate se numără capabilități suverane ISR și de avertizare timpurie, sisteme de recunoaștere bazate pe satelit, susținute de platforme de analiză a imaginilor cu inteligență artificială și dezvoltarea comună a unor tehnologii maritime fără pilot pentru contracararea minelor navale, cu relevanță pentru securitatea în regiunea Mării Negre. În total, programul de 1,3 miliarde de euro ar urma să genereze aproximativ 14,4 miliarde de euro valoare economică totală pentru România și să susțină peste 9.400 de locuri de muncă directe și indirecte în ecosistemul industrial de apărare al țării.
O alegere strategică pentru viitorul apărării României
Pentru factorii de decizie din România, dezbaterea privind SAFE se reduce, în cele din urmă, la o întrebare fundamentală: cheltuielile pentru apărare trebuie să cumpere doar echipamente sau să construiască și capacitate industrială națională? Hanwha Aerospace subliniază că localizarea, transferul de tehnologie și investițiile industriale pe termen lung pot asigura că fiecare euro cheltuit pentru apărare contribuie direct la puterea economică și industrială a României.
Dacă planul va fi implementat conform propunerii, obuzierele K9 și vehiculele de luptă pentru infanterie Redback produse în România ar putea începe să iasă de pe liniile de producție spre finalul acestui deceniu. „În acel moment, întrebarea despre unde ajung fondurile pentru apărare ar putea deveni mult mai puțin presantă”, a spus Lim. „Pentru că o mare parte din acea valoare va rămâne în industria de apărare a României, consolidând în același timp baza industrială de apărare a flancului estic al NATO.”