Inflația, provocarea centrală a economiei românești
Inflația rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru economia României, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat ușor față de luna precedentă. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată că scumpirile continuă să afecteze majoritatea sectoarelor, iar presiunea asupra bugetelor familiilor și companiilor rămâne ridicată. Economistul Adrian Negrescu a explicat că actualele cifre reprezintă doar „o fotografie de moment” a dinamicii prețurilor, iar riscurile pentru lunile următoare sunt chiar mai mari.
Potrivit datelor analizate de economist, cele mai mari creșteri de prețuri se înregistrează în sectorul serviciilor. „Vedem ce s-a întâmplat în februarie: serviciile s-au scumpit cu 11,3%, urmate de mărfurile nealimentare cu 9,41% și de mărfurile alimentare cu 7,89%”, a explicat Negrescu. Cu toate că rata anuală a inflației a încetinit ușor față de luna precedentă, prețurile continuă să crească, iar impactul este resimțit direct în economie. Negrescu subliniază că acest fenomen se traduce prin scăderi ale vânzărilor și prin dificultăți pentru companii: „Inflația rămâne cea mai mare provocare în economie. Din păcate, vedem scăderi de vânzări și dificultăți economice pe care le simțim cu toții atunci când facem cumpărături sau când observăm că firmele nu mai investesc și nu mai angajează.”
Economia aproape de stagnare
În opinia lui Negrescu, România se află într-o situație apropiată de stagflație, un context economic caracterizat prin creștere economică foarte slabă și inflație ridicată. Mai mult, economistul avertizează că presiunile asupra prețurilor ar putea crește în lunile următoare, în special din cauza scumpirilor la energie. „Unul dintre principalii factori de risc este creșterea prețurilor la combustibili și gaze pe piețele internaționale. Probabil de săptămâna viitoare, prețul carburanților va trece de 9 lei pentru majoritatea sortimentelor”, a estimat economistul.
Creșterea vine pe fondul scumpirii petrolului, care a urcat de la aproximativ 70 de dolari pe baril la aproximativ 100 de dolari. În același timp, prețul gazelor pe piețele internaționale a crescut cu aproximativ 50%, iar efectele ar putea fi resimțite în România începând din aprilie. „În prima fază se va scumpi gazul pentru agenții economici, iar ulterior aceste costuri vor fi transferate în prețurile produselor și serviciilor”, a explicat Negrescu.
Statul are spațiu limitat pentru măsuri de sprijin
Uniunea Europeană a recomandat statelor membre să reducă taxarea energiei pentru a limita impactul scumpirilor. Totuși, în cazul României, economistul consideră că spațiul fiscal este foarte limitat. „Nu cred că avem spațiu fiscal să facem asta. Altfel spus, nu avem bani să ajutăm pe toată lumea în ceea ce privește prețurile la carburanți”, a spus el. Măsurile punctuale adoptate de autorități, precum compensarea pentru transportatori sau sprijinul pentru agricultori, sunt considerate mai eficiente decât subvențiile generalizate.
Prețurile de la raft vor continua să crească
Chiar dacă anumite sectoare primesc sprijin, creșterea prețului combustibililor va avea în continuare efecte asupra prețurilor din economie. „Scumpirea carburanților este aproape imposibil de contracarat”, a explicat economistul, subliniind că România nu își permite plafonarea generală a prețurilor, așa cum a făcut Ungaria. Prin urmare, creșterile de prețuri la pompă se vor reflecta inevitabil și în costurile transportului și ale produselor din magazine.
Pe termen scurt, economistul estimează că rata inflației ar putea depăși pragul de 10% în lunile aprilie și mai, pe fondul scumpirilor la energie și al creșterii consumului din perioada Paștelui. „Înainte de sărbătoarea Paștelui, prețurile cresc în mod natural, pe fondul consumului mai mare.” În a doua jumătate a anului, inflația ar putea începe să scadă, însă mai ales datorită așa-numitului „efect de bază”: „Din iulie-august încolo, inflația ar putea să scadă spre 5-6%, iar în iarnă spre 4%, așa cum estimează Banca Națională.” Totuși, această evoluție depinde în mare măsură de desfășurarea conflictelor internaționale și de prețurile energiei. „Dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă și prețurile la carburanți și gaze cresc în continuare, toate aceste scenarii optimiste pot fi date peste cap”, a concluzionat economistul.
