Prețurile internaționale în ascensiune pentru aur și argint determină majorarea costurilor bijuteriilor din România
Prețul crescut al aurului și argintului pe piețele internaționale provoacă efecte pe piața bijuteriilor din România, determinând ajustări de prețuri, schimbări în structura produselor și reducerea volumelor de vânzări. Comercianții trag un semnal de alarmă și asupra lacunelor legislative în tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot genera concurență neloială și pierderi la bugetul statului.
Creșterea prețurilor bijuteriilor în primele luni ale anului 2026 este efectul dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. Majorările spectaculoase ale prețului aurului și argintului i-au determinat pe producători și comercianți să ajusteze prețurile. „Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creștere a prețului aurului de peste 17%. Această tendință vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, reconfirmându-și statutul de activ de refugiu preferat în perioade de volatilitate economică globală. Mai impresionantă a fost evoluția argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%”, a declarat președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif.
Acesta a subliniat că nu toate creșterile de la bursă s-au reflectat imediat în prețul bijuteriilor la raft. Astfel, comercianții au ales să suporte o parte din costuri prin ajustarea marjelor proprii, pentru a păstra produsele accesibile și pentru a-și menține clienții. „Evoluția prețului la raft este dictată de structura tehnică a fiecărei bijuterii, motiv pentru care transferul creșterii cotațiilor bursiere se resimte diferit pe categorii de produse. La produse cu pondere mare de metal (verighete, lanțuri simple, brățări masive), materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului. În aceste cazuri, transferul creșterii cotațiilor este cel mai vizibil și mai rapid, prețul final reflectând în proporție de 70-90% fluctuațiile de la bursă. Bijuteriile cu design complex sau gramaj mic resimt mai temperat creșterea prețului aurului, unde manopera, designul și tehnologia de producție reprezintă o parte semnificativă din cost, iar transferul este de aproximativ 40-60% din creșterea bursei în prețul final. În cazul argintului, impactul la raft este adesea amortizat de valoarea manoperei, care este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis”, a explicat Mihai Trif.
Tendințe pe piața bijuteriilor din România
Creșterea cotațiilor pentru aur și argint pune presiune asupra volumului vânzărilor de bijuterii. Producătorii apelează la optimizarea designului pieselor, realizând bijuterii mai ușoare ca gramaj. „Sectorul bijuteriilor, fiind unul de nișă, resimte adesea primul efectele perioadelor de incertitudine geo-politică sau economică. Impactul este resimțit cel mai acut de clienții care revin în magazine după o pauză de 2-3 ani și care se confruntă cu o realitate a prețurilor mult diferită”, a adăugat Mihai Trif.
În acest sens, se observă două tendințe majore de adaptare: prima este optimizarea designului, cu scopul de a realiza piese mai ușoare ca gramaj, menținându-se estetica, dar cu un consum mai redus de metal prețios. A doua tendință vizează diversificarea aliajelor, cu o deschidere tot mai mare către variante mai accesibile, cum este aurul de 9K.
Dificultăți pentru producătorii români de bijuterii
Mihai Trif a menționat că există mecanisme care afectează competitivitatea și producția de bijuterii noi, printre care dezechilibrul fiscal. Magazinele de bijuterii și casele de amanet achiziționează bijuterii de la persoane fizice, iar acestea pot servi ca acoperire contabilă pentru produse noi provenite din traficul ilicit. De asemenea, președintele CPCB a subliniat avantajul incorect la raft, unde un operator care utilizează regimul „second hand” plătește TVA doar la marja de profit, în timp ce un producător plătește TVA la prețul întreg de vânzare. Această diferență dezavantajează producătorii români.
„Deși legea permite schimbul ca metodă de prelucrare, în realitate asistăm adesea la operațiuni de vânzare-cumpărare deghizate între comercianți și distribuitori, mascate pentru a evita plata TVA la întreaga valoare a tranzacției. Vânzătorii ‘profesioniști’ beneficiază de o lipsă a unui registru centralizat, facilitând activitatea unor persoane care realizează tranzacții comerciale continue sub paravanul vânzării de bunuri personale”, a adăugat Mihai Trif.
Perspective pentru piața de bijuterii în acest an
În ceea ce privește perspectivele pentru acest an, Mihai Trif a afirmat că evoluția pieței depinde în mare parte de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase. Dacă perioada de dificultate din sector va continua, riscul creșterii activităților ilegale este foarte mare. „Dacă evoluția metalelor prețioase va urma panta ascendentă agresivă din 2025, ne așteptăm la o prelungire a perioadei dificile pentru operatorii care se confruntă deja cu o scădere a volumului de vânzări. Totuși, dacă vom intra într-o perioadă de stabilitate, chiar și pe un platou de preț ridicat, procesul de recuperare a domeniului va începe să se resimtă, pe măsură ce piața se adaptează noilor realități de cost”, a concluzionat Mihai Trif.
