Alexandru Nazare: Drumul spre redresarea bugetară și eliminarea deficitului excesiv până în 2029
Bugetul României pentru 2026 este construit pe trei piloni: responsabilitate, echilibru și dezvoltare, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la Comisiile de Buget – Finanțe din Parlament. El a subliniat că acești piloni sunt esențiali pentru a respecta angajamentele asumate de România față de finanțatorii internaționali și Comisia Europeană.
„Responsabilitate” face referire la angajamentele luate prin buget, iar „echilibru” se referă la necesitatea de a menține rigoarea fiscală, în timp ce se asigură investiții și protecție socială pentru categoriile vulnerabile. „Dezvoltare” reprezintă un aspect crucial, bugetul pentru 2026 având alocat un spațiu de investiții de aproape 164 de miliarde de lei, destinat în principal finalizării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul a menționat că bugetul pentru 2026 este unul realist, care ia în considerare nevoile fundamentale ale României. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10 miliarde de lei, iar stabilizarea acestora este esențială pentru datoria publică. De asemenea, în 2026 se preconizează o reducere a deficitului bugetar de la 7,6% în 2025 la 6,2%.
„Execuția bugetului pe anul 2026 ne readuce în traiectoria asumată față de Comisia Europeană și ne pune pe un drum corect, un drum de responsabilitate, în care putem spera că, până în 2029, vom scăpa de procedura de deficit excesiv”, a declarat Nazare.
Bugetul include o prognoză de creștere economică de 1% și o inflație medie de aproximativ 6,5%. Câștigul salarial mediu net se va majora cu 5,5%, incluzând majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026. Cheltuielile pentru investiții depășesc 8% din PIB, mult peste media europeană, iar PIB-ul nominal este estimat la 2.045 de miliarde de lei.
Deficitul bugetar cash este prognozat la 6,25%, iar datoria publică la 61,8%. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de 60 de miliarde de lei, în creștere cu 10 miliarde față de anul precedent, din cauza angajamentelor financiare anterioare. De asemenea, s-a reușit scăderea dobânzilor pe majoritatea maturităților cu aproape 2% până în februarie 2026.
România a pornit de la un deficit ESA de 9,3% în 2024, cu o prognoză de 7,8% pentru 2025 și o așteptare de scădere la 6% în anul 2026. Cheltuielile de personal și asistență socială vor rămâne relativ constante, crescând de la 388 de miliarde în 2024 la 417 miliarde în 2026. În ceea ce privește investițiile publice, acestea vor crește de la 120 de miliarde în 2024 la 164 de miliarde în 2026.
