OCDE trage un semnal de alarmă: muncile neoficiale continuă să prospere în România
Munca la negru și plata salariilor „în plic” reprezintă o problemă structurală a pieței muncii din România, conform raportului „OCDE Economic Surveys: România 2026”. Documentul evidențiază că economia informală rămâne extinsă, iar o proporție semnificativă din activitatea economică se desfășoară în afara sistemului fiscal și a protecției sociale.
Raportul subliniază că nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială. Fenomenul este strâns legat de nivelul scăzut al ocupării formale și de existența unui sector informal semnificativ în anumite zone ale economiei.
Economia informală rămâne ridicată în România
Conform analizei OCDE, o parte importantă din activitatea economică din România continuă să se desfășoare în afara cadrului legal. Munca nedeclarată reprezintă o provocare majoră pentru piața muncii și pentru colectarea veniturilor fiscale. „Nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice”, se menționează în raport, care subliniază că fenomenul este mai pronunțat decât în multe alte economii europene.
Munca nedeclarată apare în diverse forme: unele persoane lucrează fără contract de muncă, iar în alte cazuri, angajații au contract, dar salariul este declarat parțial, restul fiind plătit neoficial.
Cum funcționează salariile „în plic”
Una dintre cele mai răspândite forme ale economiei informale este plata salariilor „în plic”. În această situație, angajatul primește oficial un salariu mai mic, de multe ori salariul minim, iar diferența este plătită în numerar, fără a fi declarată autorităților. Raportul OCDE explică faptul că această practică apare frecvent în economiile cu niveluri ridicate de impozitare a muncii și unde controlul fiscal este insuficient. În România, fenomenul este amplificat de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net primit de angajat.
O parte din veniturile obținute de lucrători sunt subraportate, afectând atât sistemul de taxe, cât și funcționarea pieței muncii. Munca nedeclarată apare mai des în activități precum agricultura, construcțiile sau diverse servicii prestate ocazional, fiind mai frecvent întâlnită în zonele rurale, unde activitățile agricole de subzistență și munca în cadrul afacerilor familiale sunt răspândite.
Riscurile pentru angajați
Deși plata salariului „în plic” poate părea avantajoasă pe termen scurt, riscurile pentru angajați sunt semnificative. Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale. Angajații care lucrează la negru sau care primesc o parte din salariu neoficial se confruntă cu dificultăți în cazul unui conflict de muncă, deoarece nu pot demonstra veniturile reale sau condițiile de muncă.
Raportul OCDE subliniază că lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, inclusiv din asigurările de sănătate și din sistemul de pensii. Această situație crește riscul de sărăcie, în special la vârsta pensionării. Munca nedeclarată nu afectează doar angajații, ci și mediul de afaceri și economia în ansamblu, firmele care plătesc salarii la negru având costuri mai mici și concurând neloial cu companiile care respectă legislația fiscală și a muncii.
Ce recomandă OCDE pentru reducerea muncii la negru
Raportul recomandă mai multe măsuri pentru a combate fenomenul muncii nedeclarate, inclusiv modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată. Politicile publice ar trebui să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, prin măsuri care să faciliteze accesul la locuri de muncă declarate și prin reducerea barierelor administrative.
„Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii”, se concluzionează în raportul OCDE dedicat României. În lipsa unor măsuri eficiente, fenomenul muncii la negru riscă să continue să afecteze atât stabilitatea sistemelor sociale, cât și dezvoltarea economică pe termen lung.
