Activiștii solicită Bienalei de la Veneția să respingă participarea Israelului
Grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA) a lansat o scrisoare deschisă prin care solicită Bienalei de la Veneția să împiedice participarea Israelului la ediția din 2026. Scrisoarea a fost semnată de 178 de artiști, curatori și lucrători culturali implicați în Bienală. Israelul urmează să fie reprezentat prin instalația „Rose of Nothingness” a artistului de origine română Belu-Simion Făinaru.
În scrisoarea adresată directorilor Bienalei de la Veneția, ANGA afirmă că se află „într-un refuz colectiv de a permite promovarea statului israelian în timp ce comite genocid”. Aceștia subliniază că „complicitatea Bienalei de la Veneția cu încercarea de distrugere a vieții palestiniene trebuie să înceteze”. Activiștii afirmă că „niciun artist sau lucrător cultural nu ar trebui să fie obligat să împartă o platformă cu acest stat genocid”.
Printre semnatarii cunoscuți se numără Alfredo Jaar (Chile), Yto Barrada (Maroc) și Cauleen Smith, regizoare și artist multimedia din SUA. ANGA a mai menționat că „atâta timp cât Israelul există prin genocid, curățare etnică și apartheid, nu trebuie să fie reprezentat la Bienala de la Veneția”.
Pavilionul Israelului și controversele anterioare
Bienala de la Veneția, care alternează anual între expoziții de artă și arhitectură, găzduiește 29 de pavilioane naționale permanente în Giardini, inclusiv Pavilionul Israelului, deschis în 1952. La ultima Bienală de artă, în 2024, ANGA a lansat o campanie împotriva participării Israelului, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 24.000 de persoane, ceea ce a dus la închiderea pavilionului de către artista israeliană Ruth Patir.
Participarea Israelului în 2025 nu a avut loc la Bienala de arhitectură, ministerul Culturii menționând necesitatea renovării pavilionului. În contractul pentru Bienala 2026, guvernul israelian a introdus o clauză prin care artistul selectat trebuie să asigure că pavilionul rămâne deschis. Totuși, participarea Israelului din acest an va avea loc în Arsenale, un complex de foste șantiere navale, și nu în pavilionul său permanent, ceea ce ANGA a descris ca un „sprijin instituțional explicit într-un moment de violență în escaladare”.
Presiuni asupra Bienalei
Președintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, a fost criticat pentru că a permis revenirea Rusiei la Bienală, fără a comenta participarea Israelului. Ministerul italian al Culturii a condamnat revenirea Rusiei, dar nu a luat o poziție oficială cu privire la participarea Israelului, susținând că în 2024 a sprijinit participarea acestuia.
În răspunsul său, ANGA a descris Bienala drept „una dintre cele mai vechi și prestigioase expoziții recurente din sistemul artistic global” și a subliniat că prezența Israelului nu poate fi considerată neutră, ci contribuie la normalizarea culturală a unui stat care comite genocid în Gaza.
Impactul asupra artiștilor palestinieni
De asemenea, ANGA a evidențiat că zeci de artiști palestinieni au fost uciși de Israel în timpul genocidului din Gaza. Printre aceștia se numără Dorgham Qareqa, artist palestinian, și Heba Zagout, artistă și educator, care au fost uciși în atacuri aeriene.
Scrisoarea subliniază că violența israeliană vizează și arta, distrugând centrele culturale și ucigând artiști palestinieni. ANGA consideră decizia de a include Israelul în Bienală „deosebit de izbitoare”, având în vedere istoria Bienalei de a exclude apartheidul sud-african și de a condamna lovitura de stat din Chile.
În final, ANGA afirmă că cererea sa se adresează „reprezentării statului, nu indivizilor” și că un pavilion național la Bienala de la Veneția este o reprezentare culturală oficială a statului respectiv. Aceștia subliniază că artiștii care se opun genocidului nu ar trebui folosiți ca acoperire culturală pentru violența de stat.
