România, în urma Europei în privința energiei regenerabile
Aproape jumătate din energia electrică produsă în Uniunea Europeană a provenit anul trecut din surse regenerabile, cu o pondere de 47,3%, conform datelor publicate de Eurostat. România se situează ușor sub media europeană, cu aproape 50%, în condițiile în care unele state depășesc 80% sau chiar 90% energie verde în producția de electricitate.
Datele indică o creștere ușoară față de 2023, când energia regenerabilă reprezenta 47,2% din producția totală de electricitate la nivelul Uniunii Europene. Energia eoliană a fost principala sursă de energie electrică regenerabilă în Uniunea Europeană, reprezentând 37,5% din total. Pe locul al doilea s-a situat energia fotovoltaică, cu o pondere de 27,5%, urmată de energia hidroelectrică, care a asigurat 25,9% din producția de energie regenerabilă. Restul energiei a provenit din combustibili regenerabili (8,5%) și din surse geotermale și alte tipuri de energie (0,5%).
Energia solară, cea mai rapidă creștere
Comparativ cu anul precedent, energia fotovoltaică a înregistrat cea mai rapidă creștere, cu un avans de 24,6% în 2024. În schimb, producția de energie electrică în hidrocentrale a scăzut cu 11,8%, evoluție influențată în principal de condițiile meteorologice.
La nivelul statelor membre, cele mai ridicate ponderi ale energiei regenerabile în producția de electricitate au fost înregistrate în Danemarca (92,4%, în principal energie eoliană), Austria (83,1%, în principal hidroenergie) și Portugalia (82,9%, hidro și eoliană). România se află în acest grup, însă cu o pondere ușor sub media Uniunii Europene, de aproape 50%.
Cele mai mici ponderi în energie regenerabilă
La polul opus, cele mai mici ponderi ale energiei regenerabile în producția de electricitate au fost înregistrate în Malta (16,2%), Cehia (16,6%) și Slovacia (17,8%). Diferențele reflectă structura diferită a sistemelor energetice naționale și nivelul investițiilor în surse de energie verde. Datele Eurostat confirmă tendința de creștere a energiei regenerabile în Uniunea Europeană, însă arată și decalaje semnificative între statele membre în ritmul tranziției energetice.
