Cutremurul politic zguduie economia: ANEIR trage un semnal de alarmă după devalorizarea leului
Reprezentanții exportatorilor din România se așteaptă la scumpiri semnificative, de la materii prime și echipamente până la bunurile de consum, în urma devalorizării recente a leului. Această cădere puternică a avut loc după o perioadă îndelungată de stabilitate a cursului valutar.
Conform unei discuții cu liderii Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), aproximativ două treimi din exporturile României sunt bazate pe importuri, ceea ce înseamnă că ambele părți ale balanței comerciale vor fi afectate. Deși se estimează că fluctuația cursului nu va fi de lungă durată, Mihai Ionescu, președintele ANEIR, a subliniat că variația actuală este mai mult o reacție emoțională, nu una sustenabilă. „O devalorizare de 1,2% nu este amplă. Totuși, este esențial să evităm o devalorizare severă, care ar avea efecte grave asupra economiei noastre,” a declarat Ionescu.
O scădere a cursului leului este, în aparență, un avantaj pentru exportatori, însă Ionescu a explicat că majorarea costurilor de producție, cauzată de scumpirea importurilor, va diminua acest avantaj. „Chiar dacă exportatorii primesc mai mulți lei pentru valută, costurile cu importurile vor crește”, a adăugat el. Schimbările în cursul valutar vor determina, de asemenea, creșteri de prețuri pentru materii prime și echipamente, iar bunurile de consum, inclusiv alimentele, vor fi afectate direct, având în vedere că România importă o mare parte din acestea.
Recent, euro a depășit pragul de 5 lei în piața interbancară, un nivel care a fost apărat de Banca Națională a României (BNR) timp de mai mulți ani. Banca Centrală a fost sub presiuni de creștere a cursului, în special din cauza vânzărilor de lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a recunoscut că există „îngrijorări” legate de stabilitatea cursului valutar, subliniind că actuala situație politică instabilă contribuie la incertitudinile economice. Suciu a menționat că perioada actuală este „cea mai sensibilă” din ultimii cel puțin 10 ani, comparând-o cu primele zile ale pandemiei, când situația s-a liniștit relativ rapid.
Acesta a explicat că instabilitatea politică, caracterizată printr-un președinte interimar, un guvern interimar și o perioadă electorală prelungită, generează incertitudini suplimentare pe piața valutară. „Sperăm să găsim un echilibru și să gestionăm aceste provocări pentru a menține stabilitatea economică”, a concluzionat Suciu.
