Datoria globală a atins un nivel record fără precedent
Datoria mondială a crescut cu aproximativ 7.500 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, atingând un nou maxim istoric de peste 324.000 de miliarde de dolari, conform unui raport publicat de Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF).
În primul trimestru al anului, China, Franța și Germania au contribuit cel mai mult la creșterea datoriei mondiale, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite și Turcia.
Deși deprecierea semnificativă a dolarului american față de monedele principalilor parteneri comerciali a influențat creșterea datoriei mondiale calculate în dolari, majorarea din primul trimestru a fost de patru ori mai mare decât creșterea medie de 1.700 miliarde de dolari înregistrată în fiecare trimestru de după finalul anului 2022, subliniază IIF în raportul său Global Debt Monitor.
În paralel, raportul datorie/PIB mondial a continuat să scadă lent, ajungând la 325%. Totuși, în cazul piețelor emergente, acest raport a atins un nivel record de 245%.
Datoria totală a piețelor emergente a crescut cu peste 3.500 de miliarde de dolari în primul trimestru, până la un nivel record de peste 106.000 de miliarde de dolari. China a fost responsabilă pentru o creștere de peste 2.000 de miliarde de dolari a datoriei mondiale, iar raportul datorie/PIB al Chinei a ajuns la 93%, fiind așteptat să atingă 100% până la finalul anului.
Datoria piețelor emergente, excluzând China, a atins și ea un record nominal, cu Brazilia, India și Polonia înregistrând cele mai mari creșteri ale datoriilor lor, calculate în dolari. Totuși, raportul datorie/PIB în cazul piețelor emergente, excluzând China, a scăzut sub 180%, cu 15 puncte procentuale sub maximul istoric.
