TikTok, lider în dezinformarea referitoare la sănătatea mintală
Peste jumătate dintre postările despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale conțin informații eronate, iar TikTok înregistrează cele mai ridicate niveluri de dezinformare, în special în cazul subiectelor precum ADHD și autism. Aceasta este concluzia unui studiu care a analizat 5.000 de postări referitoare la autism, ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară, depresie, tulburări alimentare, tulburare obsesiv-compulsivă (OCD), anxietate și fobii. Studiul a relevat că până la 56% dintre aceste postări sunt inexacte sau nefondate.
Postările despre neurodivergență, cum ar fi autismul și ADHD, au avut cele mai ridicate niveluri de dezinformare. „Cercetarea noastră a identificat rate de dezinformare de până la 56% pe rețelele sociale. Acest lucru arată cât de ușor se pot răspândi videoclipurile atractive online, chiar și atunci când informațiile nu sunt întotdeauna corecte”, a declarat Eleanor Chatburn, coautoare a studiului de la Universitatea din East Anglia (Marea Britanie).
Cercetătorii au evaluat 27 de studii privind acuratețea informațiilor despre sănătatea mintală și neurodivergență pe platforme precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și X. Dezinformarea a fost identificată în 17 dintre cele 27 de studii, variind semnificativ în funcție de platformă și subiect. De exemplu, s-a înregistrat o rată de 56,92% dezinformare pentru videoclipurile despre claustrofobia la RMN pe YouTube, în timp ce pe YouTube Kids nu s-a găsit dezinformare în cazul videoclipurilor despre anxietate și depresie.
Studiul indică faptul că TikTok are un nivel constant mai ridicat de dezinformare decât alte platforme, cu o rată de 52% pentru videoclipurile despre ADHD și 41% pentru cele despre autism. Comparativ, YouTube a avut o rată medie de dezinformare de 22%, iar Facebook a înregistrat puțin sub 15%.
Rețelele sociale au devenit un spațiu important pentru tineri care caută informații despre sănătatea mintală, iar conținutul înșelător se poate răspândi rapid, având în vedere lipsa unor surse accesibile și de încredere. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani suferă de o tulburare mintală, reprezentând 15% din povara globală a bolilor în această grupă de vârstă. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților.
Mulți tineri folosesc aceste platforme pentru a-și înțelege simptomele și posibilele diagnostice. „Conținutul de pe TikTok a fost asociat cu faptul că tot mai mulți tineri ajung să creadă că ar putea avea tulburări de sănătate mintală sau neurodezvoltare”, a adăugat Chatburn. Deși această autoanaliză poate fi un punct de plecare util, autorii studiului subliniază că este necesară o evaluare clinică realizată de un specialist. Dezinformarea poate duce la patologizarea unor comportamente obișnuite și la o înțelegere greșită a unor afecțiuni serioase.
Consecințele dezinformării pot depăși riscul unui diagnostic greșit. „Când ideile false se răspândesc, ele pot alimenta stigmatizarea și îi pot face pe oameni mai puțin dispuși să ceară ajutor atunci când au cu adevărat nevoie”, a mai spus Chatburn. Informațiile înșelătoare despre tratamente, în special cele fără bază științifică, pot întârzia accesul la îngrijiri adecvate.
Un purtător de cuvânt al TikTok a respins concluziile studiului, afirmând că „se bazează pe cercetări învechite și incomplete privind mai multe platforme”. „Realitatea este că eliminăm dezinformarea dăunătoare despre sănătate și oferim acces la informații de încredere de la OMS, astfel încât comunitatea noastră să se poată exprima și să găsească sprijin”, a adăugat reprezentantul TikTok.
