Viziunea românilor asupra rețelelor sociale: majoritatea susține impunerea unei limite de vârstă pentru utilizarea acestora
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research între 2 și 6 martie 2026, două treimi dintre români (65,4%) sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Dintre respondenți, 16,7% sunt oarecum de acord, 3,6% sunt oarecum împotrivă, iar 12,2% sunt total împotrivă. 2,1% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Analizând datele, se observă că votanții USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban mare sunt mai predispuși să susțină această măsură decât media populației. În contrast, persoanele cu educație primară și locuitorii din Capitală se opun introducerii unei vârste minime legale pentru utilizarea rețelelor sociale.
Propuneri pentru vârsta minimă
Dintre cei care susțin stabilirea unei vârste minime legale, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani, 17,2% indică 18 ani, 16,6% sugerează 14 ani, iar 8,3% propun 15 ani. Votanții USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din mediul privat favorizează vârsta de 16 ani, în timp ce votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară preferă vârsta de 18 ani. Tinerii sub 30 de ani și cei cu educație superioară consideră mai frecvent că vârsta minimă ar trebui să fie de 14 ani.
Percepția vulnerabilității grupurilor utilizatoare de rețele sociale
Sondajul arată că 48,6% dintre respondenți consideră că minorii sunt cei mai vulnerabili în utilizarea rețelelor sociale. 26,2% indică întreaga populație ca fiind vulnerabilă, 12,1% consideră că persoanele vârstnice sunt cele mai afectate, iar 8,1% menționează persoanele cu studii primare. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,9%.
Votanții PNL și AUR, persoanele sub 30 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din mediul urban mare sunt cei care consideră că minorii reprezintă grupul cel mai vulnerabil. Votanții PSD și persoanele cu educație primară cred că întreaga populație este vulnerabilă, iar votanții PSD din București consideră că persoanele vârstnice sunt cele mai afectate.
Concluzii
Sprijinul semnificativ pentru introducerea unei vârste minime legale sugerează o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele de opinie nu se referă la principiu, ci la nivelul de restricție, cu orientări mai permisive în rândul grupurilor educate și poziții mai restrictive în rândul celor vârstnici și cu educație primară. De asemenea, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută ca principalul beneficiar al reglementărilor, în timp ce extinderea vulnerabilității și către alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale.
