Analiza majorării prețurilor la combustibili de către consilierul guvernatorului BNR
Reducerea accizelor la carburanți este o variantă posibilă pentru temperarea scumpirilor, dar poate fi aplicată doar limitat, având în vedere că România nu dispune de „spațiu fiscal” din cauza deficitului bugetar ridicat, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, într-o intervenție recentă. Declarațiile sale vin în contextul unei ședințe de lucru desfășurate la Palatul Victoria, unde au fost analizate mai multe scenarii pentru limitarea prețurilor la carburanți.
Rădulescu a explicat că scumpirile sunt determinate în principal de evoluțiile internaționale, în special după ce prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril. El a subliniat că acest fenomen nu poate fi evitat prin decizii interne, afirmând că protejarea completă a populației de aceste creșteri este nerealistă. „Asta se întâmplă nu numai la noi, ci și pe plan mondial”, a declarat el, adăugând că statul poate doar să atenueze impactul asupra consumatorilor prin măsuri fiscale.
Reducerea accizelor și riscurile pentru deficit
Întrebat despre varianta reducerii accizelor, Rădulescu a afirmat că aceasta este posibilă, dar trebuie atent calibrată. „Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în așa fel încât să nu fie afectată linia roșie”, a declarat el, referindu-se la ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
El a explicat că sprijinul acordat consumatorilor nu înseamnă bani suplimentari, ci redistribuirea resurselor existente: „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar în altul. (…) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite.” Rădulescu a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate, ceea ce limitează posibilitatea reducerii lor fără impact.
Efectele în economie și perspectivele viitoare
Consilierul BNR a atras atenția că spațiul limitat de intervenție este consecința dezechilibrelor bugetare din anii anteriori. „În 2024, un an fără probleme internaționale, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. Să știți că asta se plătește. Ziua aceea a venit”, a spus el.
În ceea ce privește impactul scumpirilor asupra economiei, Rădulescu a nuanțat ideea că acestea se transmit automat în lanț, explicând că ponderea carburantului în prețul final al produselor este redusă. Totodată, el a menționat evoluții pozitive la nivel bugetar, subliniind că încasările din TVA au fost mai mari cu 20% decât în anul anterior, ceea ce sugerează o îmbunătățire a comportamentului bugetar.
Rădulescu a adăugat că dobânzile la care se împrumută România au coborât sub 6% pentru prima oară după multă vreme, iar situația cursului valutar este stabilă, România fiind tratată pozitiv de piețe. De asemenea, o agenție de rating japoneză a îmbunătățit perspectiva țării, trecând de la outlook negativ la outlook stabil, ceea ce ar putea reduce costurile de finanțare și presiunea pe curs.
În concluzie, Rădulescu a avertizat că stabilitatea economică și politică este esențială în perioada următoare, subliniind că apariția unor noi crize ar putea duce rapid la deteriorarea situației economice.
