Salariile la vedere: obligația de transparență și monitorizarea echității între sexe
Ministerul Muncii a publicat un proiect de lege care introduce obligația ca angajatorii să afișeze salariile în anunțurile de angajare, să nu mai ceară istoricul salarial al candidaților și să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. Această măsură, care transpune legislația europeană, oferă și drepturi noi angajaților, inclusiv acces la informații despre salariile din companie și mecanisme mai clare de combatere a discriminării salariale.
La nivelul Uniunii Europene, femeile câștigă în medie cu aproximativ 12% mai puțin pe oră decât bărbații, iar aceste diferențe persistă în ciuda cadrului legal existent. Autoritățile au explicat că decalajul salarial nu este cauzat doar de discriminare directă, ci și de factori profunzi, cum ar fi structura pieței muncii: femeile sunt mai prezente în domenii slab plătite, sunt subreprezentate în poziții de conducere și sunt mai afectate de responsabilitățile familiale. De exemplu, aproape 28% dintre femei lucrează part-time, comparativ cu doar 8% dintre bărbați. Diferențele se amplifică în management, unde femeile câștigă cu aproximativ 23% mai puțin, iar veniturile mai mici se reflectă și în pensii, unde acestea sunt cu până la 30% mai mici.
În acest context, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind transparența salarială, care obligă statele membre să introducă reguli clare pentru reducerea acestor diferențe.
Ce schimbări aduce legea
Proiectul stabilește măsuri concrete pentru aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală sau de valoare egală”. Asta înseamnă că nu doar același loc de muncă trebuie plătit la fel, ci și munca similară în ceea ce privește responsabilitatea, efortul, competențele și condițiile de muncă. Legea definește clar aceste noțiuni și introduce obligația ca toate elementele salariului, inclusiv bonusuri sau alte beneficii, să fie stabilite pe criterii obiective și neutre, fără diferențe între femei și bărbați.
O schimbare majoră apare încă din etapa de recrutare: angajatorii vor fi obligați să indice salariul sau intervalul salarial în anunțul de angajare sau înainte de interviu, iar candidații nu vor mai putea fi întrebați despre câștigurile anterioare. De asemenea, angajatorii trebuie să fie transparenți în interiorul organizației și să pună la dispoziția angajaților criteriile de stabilire a salariilor, nivelurile de remunerare și modul în care acestea pot evolua. Pentru sectorul public, se vor publica grilele de salarizare.
Ce drepturi noi au angajații
Un element central al legii este dreptul la informare. Angajații vor putea solicita, în scris, informații despre propriul salariu, dar și despre salariile medii pentru posturi similare, separate pe sexe. Angajatorii trebuie să răspundă în maximum 30 de zile și să ofere explicații dacă datele sunt neclare sau incomplete.
Legea introduce și mecanisme mai clare pentru identificarea discriminării. Diferențele salariale vor fi analizate atât ca medie, cât și ca mediană, pentru a reflecta mai corect situația reală din companie. Formele de discriminare sunt definite mai clar, incluzând situațiile legate de sarcină, concedii sau hărțuire, precum și conceptul de discriminare intersecțională.
Raportări, controale și impactul legii
Angajatorii cu cel puțin 100 de salariați vor fi obligați să colecteze și să raporteze periodic date privind diferențele de salarizare între femei și bărbați. Aceste raportări vor permite identificarea diferențelor nejustificate, iar dacă acestea depășesc un anumit prag (la nivel european este prevăzut un reper de 5%), angajatorii trebuie să realizeze evaluări interne și să ia măsuri pentru corectarea situației. Aplicarea legii va fi verificată de Inspecția Muncii, iar Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării vor avea roluri în monitorizare, colectarea datelor și sprijinirea angajatorilor.
