Nutriția ca aliat în lupta împotriva cancerului

La începutul anilor ’90, au fost descoperite genele BRCA-1 și BRCA-2, esențiale pentru inhibarea creșterii anormale a celulelor de la nivelul sânului, ovarului și prostatei. Aceste gene sunt vitale în prevenirea dezvoltării cancerului mamar, ovarian și de prostată. În cazul în care aceste gene suferă mutații, capacitatea lor de a preveni creșterea tumorală este afectată, crescând astfel riscul de cancer. Dieta poate, de asemenea, juca un rol important în prevenția cancerului.

Cancerul de sân este cea mai veche formă de cancer diagnosticată, fiind menționat într-un papirus egiptean de acum 3.600 de ani. Această maladie afectează un număr semnificativ de femei, având în România o rată de mortalitate care o plasează pe locul trei, după cancerul pulmonar și de colon, și pe primul loc în rândul femeilor. Programele de screening și educație pentru prevenție sunt insuficient dezvoltate, în special în orașele mici și mediul rural. Studiile arată că screeningul periodic poate reduce rata mortalității cu până la 40%.

Scorul BIRDAS

Evaluarea riscului se face prin explorări imagistice, stabilind scorul BIRDAS:

0 = nedefinit – necesită alte explorări;
1 = normal – reevaluare la apariția simptomelor sau după 35 de ani;
2 = benign – reevaluare după 1 an;
3 = foarte probabil benign – reevaluare precoce (după 6 sau 3 luni);
4 = suspect – biopsie în scop diagnostic;
5 = foarte probabil malign – biopsie de certificare;
6 = cancer cunoscut (biopsie pozitivă).

La nivelul sânilor pot apărea atât formațiuni benigne (chisturi și fibroadenoame), cât și maligne (canceroase). Chisturile, adesea cauzate de glande obstrucționate, se pot mări înainte de menstruație, devenind mai sensibile. Fibroadenoamele sunt solide și mai frecvente între 20 și 30 de ani, dar au fost întâlnite și la femeile aflate la menopauză care urmează terapii de substituție hormonală. Formațiunile benigne rareori progresează către cancer.

Factorii de risc pentru cancerul mamar

Există numeroși factori de risc pentru cancerul mamar, iar peste 90% din cazuri se înregistrează la femei fără istoric familial de cancer mamar sau mutații genetice:

vârsta – 10% din cazuri apar înainte de 45 de ani; 20% între 45 și 54 de ani; 25% după 55 de ani;
vârsta instalării menstruației și a menopauzei – menarha mai devreme și menopauza mai târziu cresc riscul;
genetica – existența unei mutații în genele BRCA;
consumul de alcool – riscul crește cu 7% pentru fiecare 10 g de alcool consumat zilnic;
fumatul;
greutatea corporală – 2 din 3 femei afectate sunt obeze;
hormonoterapia – terapia de substituție hormonală la menopauză;
folosirea anticoncepționalelor;
tratamentele hormonale din timpul sarcinilor cu risc de avort spontan;
expunerea la radiații ionizante;
vârsta nașterii primului copil – nasterea primului copil înainte de 24 de ani reduce riscul;
expunerea la lumină artificială noaptea;
sedentarismul – activitatea fizică moderată regulată scade riscul cu 20%;
dieta care furnizează compuși cancerigeni, precum PCB, amine heterociclice, hidrocarburi aromatice policiclice și nitrozamine.

Dieta mediteraneană ca factor de prevenție

Dieta poate fi un factor de prevenție. Un studiu din Olanda (2017) a arătat că adoptarea unei diete mediteraneene poate reduce riscul de cancer cu 40%. Aceasta se bazează pe consumul crescut de cereale integrale, legume, fructe, linte, năut, fasole și diferite nuci, precum și pe aportul de acizi grași mononesaturați și polinesaturați, dar redus de grăsimi saturate.

Studiul spaniol PREDIMED a demonstrat că femeile care au urmat principiile dietei mediteraneene au avut un risc cu 50% mai mic de a dezvolta cancer mamar. De asemenea, consumul de produse naturale din soia reduce atât riscul de cancer, cât și riscul de recidivă.