Boloș: La finalul lunii mai, România va primi o tranșă de 1,3 miliarde de euro din PNRR
Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) urmează să fie încasată, parţial, la sfârşitul lunii mai, având o valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la finalul şedinţei de Guvern. Guvernul a aprobat continuarea procesului de renegociere și modificare a PNRR pentru ca, până la 31 august 2026, să finalizeze modificările care vor fi negociate și aprobate de Comisia Europeană.
„Obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalități”, a afirmat Boloş. Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanţare și cele două cereri de plată anterioare. În plus, la sfârşitul lunii aprilie, au fost depuse aplicaţii de plată din Politica de Coeziune, cu un buget de 44 de miliarde de euro, în valoare de 1,8 miliarde de euro, care sunt compatibile cu PNRR.
Boloş a subliniat că aceste investiţii includ componente precum infrastructura de apă și canalizare, infrastructura de transport și conectivitate la reţelele de transport europene și naţionale. El a menționat că, în cazul obiectivelor de investiţii care nu pot fi finalizate până la sfârşitul acestui an, se va încerca amânarea acestora pentru anul următor, până pe 31 august 2026, pentru a minimiza riscul de penalități.
În ceea ce privește jalonul referitor la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, Comisia Europeană a comunicat pe 25 martie că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României, dar a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Comisia Europeană a activat procedura de „suspendare a plăţilor”, oferind României mai mult timp pentru a îndeplini jaloanele restante, în timp ce primește plăți parțiale pentru cele finalizate cu succes. Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
A treia cerere de plată include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții, menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea, pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Jalonul 215, considerat neîndeplinit, se alătură altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată, evaluate ca nesatisfăcute. Acestea includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor și îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat.
Comisia Europeană a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă Comitetului economic și financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul. România are o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei privind jalonul 215. După primirea avizului și examinarea observațiilor, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând astfel plata către România. În cazul în care evaluarea rămâne neschimbată, o parte din plată va fi suspendată, iar România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante.
