Pensiile militare, un obstacol costisitor în consolidarea apărării europene

Pensiile militare, un obstacol costisitor în consolidarea apărării europene

Națiunile europene își doresc să investească masiv în artilerie, rachete și drone, dar angajamentele financiare legate de pensiile militare riscă să limiteze aceste ambiții, arată date recente despre bugetele pentru apărare ale membrilor NATO. În acest context, statele europene se grăbesc să își crească cheltuielile pentru echipamente militare, în fața amenințării din partea Rusiei pe flancul estic și a incertitudinilor legate de implicarea pe termen lung a Statelor Unite în apărarea Europei.

Pensiile constituie o parte semnificativă din bugetele de apărare pentru mai mult de zece țări membre NATO, o componentă adesea neglijată. Acești bani ar putea fi redirecționați către creșterea capacității de luptă, însă experții avertizează că tăierile acestor pensii ar putea îngreuna recrutarea de personal nou. Camille Grand, fost asistent pentru investițiile în apărare al secretarului general al NATO, menționează că ‘o parte care nu este nesemnificativă din ceea ce se acceptă drept cheltuieli pentru apărare nu produce nicio capacitate, nici forțe noi, nimic, însă este rezervată pentru pensii’.

Până în prezent, 23 din cele 32 de state aliate îndeplinesc obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, față de doar șase în 2021. Totuși, regulile care permit includerea pensiilor militare în cheltuielile pentru apărare distorsionează imaginea reală a cheltuielilor. NATO nu publică cheltuielile pentru pensii ale fiecărui stat, iar 30 dintre țările membre sunt europene.

Analizând datele raportate de 13 țări membre NATO, inclusiv 11 din Europa, Reuters a constatat că Belgia, Bulgaria și Italia alocă aproape 20% din bugetele apărării pentru pensii, în timp ce Franța se apropie de 16%. În Germania, povara pensiilor este relativ mai redusă, de 11,5%, dar capacitățile militare ale țării sunt în creștere.

Procentul mediu din bugetele apărării alocat pensiilor în cele 13 țări analizate este de 12%. Opt din cele 11 state europene au atins obiectivul de 2% din PIB pentru apărare anul trecut. Deși cheltuielile NATO au crescut, unele membri, precum Belgia, Italia și Spania, rămân în urmă. Aceste țări s-au angajat să atingă această țintă înainte de summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, unde se așteaptă un acord pentru creșterea pragului la 5%.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca bugetele militare să fie crescute la 3,5% din PIB și să se aloce încă 1,5% pentru cheltuieli de securitate în sens mai larg, în conformitate cu cerințele președintelui american. Totuși, Armin Steinbach, membru în grupul de reflecție Bruegel din Bruxelles, subliniază că, în timp ce se discută despre creșterea cheltuielilor, este esențial ca aceste fonduri să fie folosite pentru a îmbunătăți capacitatea de luptă, nu pentru salarii sau pensii.

În 2023, Italia a raportat cheltuieli de 5,2 miliarde de euro pentru pensiile militare, reprezentând 18% din cheltuielile militare totale. Franța, cu un deficit bugetar semnificativ, își atinge ținta de 2% din PIB inclusiv pensiile; fără acestea, bugetul său militar ar fi de doar 1,7%. În 2025, bugetul pentru apărare preconizează 9,5 miliarde de euro pentru pensii, depășind suma de 5,7 miliarde alocată menținerii arsenalului nuclear.

Comparativ, Statele Unite, care au cea mai mare armată din NATO, cheltuiesc 8,5% din bugetul apărării pentru pensii, limitând impactul direct asupra cheltuielilor militare prin alocarea costurilor pensiilor către alte structuri guvernamentale. În 2022, din cele 72 de miliarde de dolari plătiți de fondul de pensii militare, doar 24 de miliarde au provenit direct din bugetul ministerului apărării.

Unele țări europene, cum ar fi Belgia, au început să abordeze problema pensiilor. Guvernul belgian consideră creșterea treptată a vârstei de pensionare a militarilor până la 67 de ani, față de 56 de ani în prezent. Reformele în acest domeniu se anunță dificile, având în vedere că pensionarea anticipată reprezintă un stimulent pentru militari. Emmanuel Jacob, președintele organizației Euromil, subliniază că ‘dacă nu investești în bărbații și femeile din forțele armate, vei avea o mare parcare plină de tancuri foarte frumoase, dar fără nimeni pentru a le folosi’.