Ungaria, unică în NATO: De ce a ales să diminueze bugetul militar în vremea în care ceilalți investesc mai mult?
Posibila victorie electorală a lui Péter Magyar de duminică trezește speranțe că Ungaria va crește cheltuielile pentru apărare, va înceta să trateze Ucraina ca pe un inamic și va deveni un partener NATO mai de încredere. Partidul reformist Tisza al lui Magyar promite să crească cheltuielile pentru apărare până la ținta NATO de 2% din PIB până în 2035, să investească în armata Ungariei, să revizuiască contractele din industria de apărare pentru a depista corupția și să desfășoare reforme menite să elimine influența rusă din cadrul guvernului.
„Un nou guvern va aduce o schimbare radicală” în politica de apărare a Budapestei, a declarat Katalin Cseh, deputată independentă maghiară. „Tisza a fost foarte deschis în ceea ce privește dorința de a recâștiga locul Ungariei în alianța occidentală și de a rămâne un partener de încredere în NATO.”
Tisza se va confrunta însă cu obstacole practice și politice în atingerea acestor obiective, mai ales dacă Viktor Orbán va adopta legi de ultim moment după o victorie a maghiarilor. Aceasta ar face dificil pentru orice nou guvern să rupă cu politicile din trecut. Va fi „o luptă lungă și anevoioasă pentru noul guvern maghiar să recâștige încrederea și să efectueze schimbările necesare”, a declarat András Racz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe.
Politica externă și influența rusă
De la revenirea la putere în 2010, Orbán a aliniat din ce în ce mai mult politica externă a Ungariei la cea a Rusiei, atrăgând mânia vecinilor săi și deteriorând relațiile cu partenerii din UE din cauza obstrucționismului repetat în privința Ucrainei. Budapesta s-a comportat mai bine în cadrul NATO, chiar dacă aliații au semnalat riscul influenței ruse asupra schimbului de informații. Scurgerile recente de informații privind convorbirile telefonice dintre oficiali maghiari și ruși au „trezit din nou suspiciuni” cu privire la această problemă.
Ungaria a fost singurul aliat NATO care și-a redus substanțial cheltuielile de apărare în termeni reali între 2024 și 2025, diminuându-le cu 6%, deși acestea se situau încă peste ținta alianței de 2% din PIB.
Obiectivele Tisza și provocările viitoare
Tisza a propus accelerarea investițiilor în tehnologii cu dublă utilizare, revizuirea privatizării sectorului de apărare și efectuarea unui audit cuprinzător al sistemelor IT din cadrul Ministerului de Externe și al agenției de achiziții de apărare a țării, pentru a identifica vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică. Aceste măsuri ar putea deschide calea către aderarea pe termen lung a Ucrainei la UE.
Există speranțe că guvernul lui Magyar ar putea ridica veto-urile Ungariei asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei sau ar putea facilita sprijinul militar acordat Kievului prin intermediul Fondului European pentru Pace al Bruxelles-ului. „Magyar spune că vrea să restabilească o relație constructivă cu UE”, a declarat un diplomat al UE.
Provocări interne și opinia publicului
Cu toate acestea, o resetare a apărării nu va fi ușoară. Aplicarea unor schimbări de amploare va fi „o provocare” din cauza prezenței profund înrădăcinate a Moscovei în serviciile de informații ale Ungariei. Creșterea cheltuielilor de apărare nu va fi o prioritate principală, având în vedere deficitul uriaș al Ungariei de 4,7% din PIB și promisiunile de campanie ale lui Magyar de a stimula cheltuielile sociale și de a îmbunătăți asistența medicală.
În plus, presiunea politică internă sugerează că este puțin probabil ca un nou guvern să adopte o abordare radical diferită față de Kiev. „După ani de propagandă a Fidesz, Ucraina nu este un subiect popular în rândul alegătorilor maghiari”, a spus un diplomat al UE.
