FMI și Banca Mondială: viziuni sumbre asupra economiei globale
Oficiali de rang înalt în domeniul financiar din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat economiei mondiale un al treilea șoc major după pandemia de COVID și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
În ultimele zile, mai mulți oficiali de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au avertizat că își vor revizui în jos previziunile privind creșterea economică globală, dar își vor majora previziunile privind avansul inflației ca urmare a războiului. Aceste instituții au subliniat că piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperea aprovizionării.
Înainte de izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, ambele instituții se așteptau să își îmbunătățească previziunile, având în vedere rezistența economiei globale, chiar și în urma tarifelor vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Totuși, războiul din Iran a generat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și combaterea inflației.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale preconizează o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie, dar avertizează că această cifră va scădea la 2,6% dacă războiul durează mai mult. Inflația în aceste țări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, în creștere față de estimarea anterioară de 3%, și ar putea ajunge până la 6,7% în cel mai rău caz.
De asemenea, FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte necesare. FMI și Banca Mondială se grăbesc să răspundă la ultima criză și să sprijine țările vulnerabile, într-un moment în care nivelurile datoriei publice au atins recorduri, iar bugetele sunt supuse unor presiuni intense.
FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. La rândul său, Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă va fi necesar.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze doar măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat: „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, lăudând eforturile depuse pentru controalele fiscale și monetare care au ajutat economiile să facă față furtunilor anterioare. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat Banga.
Sarcina cu care se confruntă acum țările lumii este aceea de a crea un echilibru dificil între gestionarea inflației, ținând cont de creșterea economică și de provocarea de a crea suficiente locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
FMI și Banca Mondială se confruntă cu un peisaj global mult diferit, cu tensiuni ridicate între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, iar Grupul celor 20 de mari economii întârzie să vină cu un răspuns coordonat. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în criză cu o situație mai proastă decât acum câțiva ani, având vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici.
Svenstrup a afirmat că această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vor apărea mai multe șocuri globale. „Nu le putem cere să sacrifice creșterea și dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor”, a spus ea. De asemenea, a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi, subliniind necesitatea unui sprijin financiar accesibil și în contextul programelor de reformă și, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor.
