Brânza halloumi, sub amenințare: agricultorii din Cipru se luptă cu o maladie devastatoare
Normele Uniunii Europene impun sacrificarea efectivelor de animale care produc laptele utilizat la fabricarea celebrei brânze cipriote halloumi, pentru a stopa răspândirea unui virus. Partea insulei mediteraneene controlată de turci nu este de acord. Pentru a ține sub control o epidemie animală mortală și a salva celebra brânză halloumi din Cipru, fermierii țării sunt dispuși să facă tot ce este necesar, inclusiv să sacrifice efective întregi de animale, dar numai dacă și ciprioții turci sunt dispuși să facă același lucru.
Virusul care provoacă o epidemie extrem de contagioasă de febră aftoasă nu ține cont de zona demilitarizată de 180 de kilometri care separă Republica Cipru de nordul controlat de turci. Abordările pentru a ține sub control boala variază în funcție de partea așa-numitei Linii Verzi. Republica Cipru impune reglementările UE, ordonând sacrificarea întregii turme de oi și capre dacă un singur animal dintr-o unitate este infectat, în timp ce nordul turc nu este obligat să facă același lucru.
Organizațiile și autoritățile agricole afirmă că acțiunea coordonată cu ciprioții turci este singura modalitate de a ține sub control boala cu succes. „Cipru este o entitate unică; este o entitate pastorală; mediul, soarele și aerul nu pot fi împărțite, ele sunt una”, a declarat Panikos Chambas, președintele Cyprus Cooperative Company.
Boala amenință să distrugă întregul sector al creșterii animalelor de pe insulă și pune în pericol producția de brânză halloumi. Cu o producție anuală de peste 45.000 de tone, din care 42.000 sunt exportate, este al doilea produs de export ca mărime al Ciprului, evaluat la 345 de milioane de euro anul trecut.
Criza producției
Producția de halloumi era deja sub presiune. Aproximativ 80% din laptele produs în Cipru este utilizat pentru fabricarea brânzei halloumi. Delicatesa fermă, sărată și cu textură spongioasă este preparată dintr-un amestec de lapte de oaie și capră — o rețetă confirmată recent prin statutul de Denumire de Origine Protejată (DOP).
Potrivit producătorilor, industria se afla deja într-o criză de producție. Producătorii de brânzeturi se luptă să găsească suficient lapte de oaie și de capră pentru a satisface cererea mare, recurgând adesea la lapte de vacă, ceea ce este descurajat de regulile DOP, dar totuși permis. Deocamdată, autoritățile cipriote și producătorii de brânzeturi spun că exporturile de halloumi nu par a fi afectate, dacă răspândirea febrei aftoase este ținută sub control.
Ce provoacă îngrijorare este numărul de sacrificări de animale. Michalis Koullouros, reprezentant al Asociației Producătorilor de Brânzeturi din Cipru, a afirmat: „Dacă un număr mare de animale vor fi sacrificate, vom pierde laptele, iar producția de halloumi va fi inevitabil afectată.”
Vaccinare vs. sacrificare
Febra aftoasă afectează animalele cu copite despicate, inclusiv bovinele, ovinele, porcinele și caprinele, provocând leziuni asemănătoare veziculelor la nivelul gurii și picioarelor. Deși nu reprezintă o amenințare pentru oameni, boala poate avea consecințe devastatoare pentru populațiile de bovine, ovine și porcine. Primul caz de pe insulă a apărut în nordul turc pe 16 decembrie, iar autoritățile cipriote consideră că boala a ajuns în nordul Ciprului din Turcia. Boala a apărut în Republica Cipru pe 20 februarie și a afectat aproximativ 5,5% din populația de animale.
Cipru este divizat în nordul cipriot turc și sudul cipriot grec din 1974. Autoritățile turce au optat pentru utilizarea exclusivă a vaccinării în gestionarea focarului, în timp ce autoritățile cipriote impun sacrificarea animalelor infectate. „Nici noi, nici UE nu avem control asupra acestui lucru”, a declarat Thomas Thoma, secretarul districtual din Nicosia al Uniunii Fermierilor Ciprioți.
Ambele părți afirmă că doresc să coopereze, dar se acuză reciproc că nu se alătură eforturilor comune. „Când a apărut febra aftoasă, am împărtășit informații în mod transparent”, a declarat liderul cipriot turc Tufan Erhürman.
Guvernul cipriot a solicitat Bruxelles-ului să relaxeze cerința de sacrificare, dar cererea a fost respinsă. Comisarul pentru bunăstarea animalelor, Oliver Várhelyi, a declarat: „Dacă nu acționăm și permitem răspândirea bolii, întreaga insulă ar putea fi infectată.” UE are o anumită influență în zona controlată de turci, comunitatea fiind eligibilă pentru aproximativ 30 de milioane de euro din bugetul UE anual.
Fermierii din Republica Cipru au recurs la proteste, cerând încetarea sacrificării animalelor sănătoase și asimptomatice. Aceștia consideră că aplicarea protocoalelor care trimit turme întregi la abator constituie o crimă economică și etică.
