Cristian Diaconescu analizează criza din Iran
Blocada impusă de Donald Trump asupra porturilor iraniene a generat controverse, fiind parte dintr-o serie lungă de decizii contestate. În primele ore ale zilei de luni, Trump a anunțat pe Truth Social că blocada va cuprinde „întreaga coastă iraniană”, avertizând că navele „care intră sau ies din zona blocată fără autorizație sunt pasibile de interceptare, deviere și capturare.”
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a comentat această mișcare a președintelui american și situația negocierilor de pace din Pakistan. El a subliniat că această acțiune reprezintă o escaladare a tensiunilor, cu consecințe imediate complicate. Asia este prima regiune grav afectată de această blocadă și de criza energetică asociată, având în vedere că în India resursele ar putea fi funcționale doar pentru aproximativ 9 zile, dacă blocajul va continua.
Diaconescu a menționat că se preconizează convocarea unei coaliții internaționale la cel mai înalt nivel, sub președinția britanicilor și germanilor, pentru a discuta măsurile politice și diplomatice necesare. De asemenea, Qatarul și Arabia Saudită iau în considerare renunțarea la bazele militare americane din zonă.
„Fiecare oră în ceea ce privește acest blocaj generează două fenomene: efectele pe piață și escaladarea insecurității în zonă. O eventuală implementare a blocadei prin forță ar putea provoca probleme pentru navele de transport ale aliaților Iranului, inclusiv China și India, care sunt dramatic afectate de această criză,” a declarat Diaconescu.
El a adăugat că principala destinație pentru exporturile de energie ale Iranului este China, care depinde de 40-50% de resursele ce trec prin strâmtoarea Ormuz. Aceasta include nu doar țiței, ci și uree, amoniac și alte materii prime, ceea ce sugerează că reacția globală la această criză va fi în lanț.
Blocajul negocierilor
Diaconescu a explicat că negocierile s-au stagnat în jurul problemei nucleare. „Delegația americană a cerut Iranului să renunțe la cele 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%, în ideea că ar putea fi utilizat pentru a produce o armă nucleară,” a precizat el. Această temă a fost, de asemenea, un element de blocaj în discuțiile recente de la Islamabad, Iranul refuzând să cedeze sau să accepte controlul Agenției Internaționale pentru Energia Atomică.
„De la începutul dialogului, în 2015-2016, Iranul a crescut îmbogățirea uraniului de la 3-5% la 60%. Aceasta este o problemă majoră, iar Israelul percepe o amenințare existențială din partea Iranului,” a adăugat Diaconescu.
Strategia lui Donald Trump
Trump escaladează tensiunea în Orient, sperând că presiunea indirectă exercitată asupra Teheranului de principalii săi aliați va conduce Iranul la masa negocierilor pentru a accepta condițiile impuse de Statele Unite. Diaconescu a subliniat că iranienii, prin acțiunile lor, au încercat să genereze presiune asupra Statelor Unite pentru a reveni la discuții, utilizând o formă de „diplomație coercitivă.”
„Dacă nu reușim să ajungem la o soluție, este clar că se va ajunge la evoluția militară. Această escaladare este, în final, menită să ducă la dezescaladarea situației,” a concluzionat Diaconescu.
