Marea instanță analizează apelurile din cazul tentativelor de răsturnare a ordinii constituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă astăzi, 14 aprilie, contestațiile în cazul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și altor apropiați ai acestora, trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Contestațiile au fost depuse după ce Curtea de Apel București a stabilit că rechizitoriul a fost întocmit legal și a dispus începerea judecății pe fond.
Procesul a început la ora 9:00, iar Călin Georgescu a fost întâmpinat de susținători în fața sediului instanței. În acest dosar, Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în timp ce Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, de nerespectarea regimului materiilor explozive și de efectuarea de operațiuni cu articole pirotehnice fără drept.
Acuzațiile procurorilor
Dosarul a fost deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii subliniază o întâlnire din 7 decembrie 2024, desfășurată la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra au conceput un plan pentru a deturna un protest de susținere față de fostul candidat la alegerile prezidențiale.
În cadrul întâlnirii, Georgescu l-a contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreaptă Frăția Ortodoxă, anunțându-l că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Procurorii afirmă că această întâlnire era premergătoare unor „evenimente destabilizatoare” menite să „creeze haos și nesiguranță”. Protestul, cerut de Georgescu, era programat pentru 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar protestatarii urmau să fie folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.
Operațiune militară de destabilizare națională
Conform procurorilor, acest protest urma să fie deturnat prin violențe, iar Potra era responsabil cu adunarea persoanelor participante, inclusiv mercenari înarmați. Aceștia aveau asupra lor materiale pirotehnice de mare putere și un număr mare de obiecte periculoase, având rolul de a „crea un climat de teroare” în rândul protestatarilor care cereau reluarea turului doi al alegerilor. Procurorii au caracterizat acțiunile ca fiind parte a unei „operațiuni paramilitare de destabilizare națională”.
Surse judiciare au explicat că „grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului” și au subliniat riscurile asociate cu o astfel de situație, care ar putea implica panică și dezorganizare în rândul mulțimii.
