Românii prevăd impacturi economice pe termen lung din cauza tensiunilor din Iran
Peste jumătate dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, în special creșterea prețurilor la combustibili, vor persista pe termen lung, conform datelor barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 1 și 7 aprilie. În total, 56,1% dintre respondenți au opinat că impactul economic va fi de durată.
Durata estimată a războiului din Iran
În privința estimării duratei conflictului, opiniile sunt împărțite:
- 16,6% cred că războiul va dura o lună sau mai puțin;
- 11% estimează o durată de 2–3 luni;
- 11,1% indică 3–6 luni;
- 9,2% consideră că va dura 6–12 luni;
- 28,1% cred că va depăși 12 luni;
- 24% nu știu sau nu pot aprecia.
Analiza sociologică evidențiază că persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat tind să creadă că conflictul va dura mai mult de un an. De partea cealaltă, incertitudinea este mai marcată în rândul votanților AUR, persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural.
Percepții asupra efectelor economice
Numai 7,2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului, cum ar fi creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid după încheierea conflictului. În contrast, 30,9% cred că efectele vor dispărea treptat, iar 56,1% susțin că acestea vor persista o perioadă îndelungată. 5,8% nu au răspuns. Persoanele între 30 și 44 de ani și cele cu educație primară sunt mai înclinate să creadă că efectele vor dispărea rapid, în timp ce votanții PSD, bărbații și angajații din sectorul privat consideră că efectele economice vor dura pe termen lung.
Percepții despre rezultatul militar al conflictului
Când au fost întrebați despre șansele de succes ale operațiunii militare a SUA și Israelului împotriva Iranului, 46,7% dintre respondenți au exprimat încredere în succesul acesteia, 35,4% cred că operațiunea nu va avea succes, iar 17,8% nu știu sau nu răspund. Votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară sunt mai optimiști în privința succesului operațiunii, pe când votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București tind să fie mai sceptici.
Analiza expertului
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a afirmat că datele sugerează „un realism difuz” combinat cu o anxietate economică persistentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. „Acest lucru sugerează că legitimitatea politicilor externe va depinde tot mai mult de costurile economice resimțite intern”, a explicat Ștefureac.
Metodologie
Datele au fost colectate în perioada 1–7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18+), din punct de vedere socio-demografic (sex, vârstă, ocupație). Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
